ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 262/2023

HOTĂRÂRE

08.02.2023

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2023
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 262/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 8 februarie 2023

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Brașov la data de 06.04.2022, sub nr. x/2022, reclamanta A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâtul B., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea acesteia la plata sumelor de: 1447,75 RON, reprezentând cheltuieli de administrare conform contractului de management imobiliar nr. x/01.09.2009,829 RON, reprezentând cheltuieli spații comune, 10736,92, reprezentând penalități de întârziere la data de 15.02.2022, pentru neachitarea la termen a facturilor reprezentând cheltuieli de administrare, pe care le solicită calculate până la data plății efective, 338,55 RON, reprezentând dobânda legală calculată până la data de 15.02.2022, pentru neachitarea la termen a facturilor reprezentând cheltuieli spații comune, pe care le solicită calculate până la data plății efective.

În drept au fost invocate prevederile art. 1270, art. 1350, art. 1530, art. 1531 și urm. C. civ.

La termenul de judecată din data de 12.08.2022, instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Brașov și a declinat soluționarea cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București, prin sentința civilă nr. 7016 din 17.08.2022.

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut, în esență, incidența dispozițiilor art. 129 C. proc. civ. și art. 121 teza I C. proc. civ.

S-a constatat că obiectul cererii de chemare în judecată este în legătură cu raporturile juridice născute între un consumator și un profesionist, că pârâtul, care este consumator, are domiciliul în mun. București, precum și că, potrivit art. 121 teza I C. proc. civ., este instituită o competență teritorială exclusivă a judecătoriei în circumscripția căreia se află domiciliul consumatorului la data introducerii cererii de chemare în judecată.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București la data de 30.08.2022 sub același număr.

Prin sentința civilă nr. 8070 din 9 noiembrie 2022, Judecătoria Sectorului 6 București – secția Civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brașov și a constatat ivit conflictul negativ de competență, înaintând, totodată, dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență.

În fundamentarea acestei soluții, instanța a considerat, în esență, contrar celor reținute în sentința de declinare, că paratul a fost chemat în judecată în calitatea sa de beneficiar al folosinței apartamentului nr. x din C., în calitate de promitent cumpărător, calitate în care a încheiat cu reclamanta și contractul de management imobiliar nr. x/01.09.2009, avand ca obiect prestarea de către dezvoltatorul imobiliar a unor servicii de administrație si management imobiliar, legate de imobilul pe care îl are în folosință și spațiile comune din condominiu.

Prin urmare, constatand că serviciile reclamantei nu se adresează în mod general consumatorilor, ci exclusiv beneficiarilor apartamentelor situate în complexul C., iar obiectul litigiului privește sume datorate de parat cu titlu de cheltuieli de administrare și cheltuieli spații comune, pentru imobilul deținut de acesta în proprietate, instanța a apreciat că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 121 Cod Procedură Civilă, ci dispozitiile art. 27 din contractul de management, potrivit cărora litigiile decurgand din contractul de management imobiliar sunt în competența teritorială a instanțelor din Brașov.

A avut în vedere judecătoria și faptul că paratul nu a invocat nicio excepție de necompetență teritorială în cauză, competența rămanand, astfel, dobandită în fața primei instanțe sesizate.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București – secția Civilă competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Brașov, reclamanta A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâtul B., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea acestuia la plata sumelor de: 1447,75 RON, reprezentând cheltuieli de administrare conform contractului de management imobiliar nr. x/01.09.2009; 829 RON, reprezentând cheltuieli spații comune; 10736,92, reprezentând penalități de întârziere la data de 15.02.2022; 338,55 RON, reprezentând dobânda legală calculată până la data de 15.02.2022.

Înalta Curte reține că stabilirea competenței se realizează raportat la cererea de chemare în judecată, mai precis obiectul și cauza acesteia, astfel cum au fost stabilite de către reclamant, instanța care soluționează incidentul procedural ivit stabilind doar care dintre judecători este mai bine plasat în analiza cauzei conform dispozițiilor legale.

Se observă că prima instanță sesizată a declinat competența de soluționare a cauzei, în temeiul dispozitiilor art. 121 Cod procedură civilă, apreciind asupra calitătii de consumator a paratului, calitate care nu a fost contestată de părți.

În speța dedusă judecății, izvorul raportului juridic litigios îl reprezintă contractul de management imobiliar nr. x încheiat între părți la 01.09.2009, avand ca obiect prestarea de către dezvoltatorul imobiliar a unor servicii de administrație și management imobiliar.

Câtă vreme reclamanta - prestatorul serviciului de administrare și management imobiliar, cheamă în judecată, în baza contractului de management imobiliar încheiat între părți, persoana fizică - beneficiarul prestației, rezultă că obiectul litigiului așa cum l-a identificat reclamanta poartă asupra unei cereri formulate de un profesionist împotriva unui consumator.

În condițiile în care în analiza competenței instanța trebuie să se limiteze la elementele cererii de chemare în judecată, așa cum le-a înțeles reclamanta, raportat la limitele învestirii, se reține incidența dispozițiilor art. 121 teza I C. proc. civ., potrivit cărora, "Cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanța domiciliului consumatorului. Dispozițiile art. 126 alin. (2) rămân aplicabile".

Mai mult decât atât, potrivit art. 126 alin. (2) C. proc. civ. se reține că "În litigiile din materia protecției drepturilor consumatorilor, precum și în alte cazuri prevăzute de lege, părțile pot conveni alegerea instanței competente, în condițiile prevăzute la alin. (1), numai după nașterea dreptului la despăgubire. Orice convenție contrară este considerată ca nescrisă".

Ca atare, conform dispozițiilor art. 126 alin. (2) C. proc. civ., clauza atributivă de competență, prevăzută la art. 27 din contractul de management, potrivit cărora litigiile decurgand din contractul de management imobiliar sunt în competența teritorială a instanțelor din Brașov, nu poate fi avută în vedere întrucât a fost stipulată anterior nașterii dreptului la despăgubire.

Așa fiind, cum legiuitorul a stabilit o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței de la domiciliul consumatorului în cazul litigiilor având ca obiect cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator, iar pârâtul, care este consumator, are domiciliul în mun. București, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București – secția Civilă.