ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 168/2023

HOTĂRÂRE

31.01.2023

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2023
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 168/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 31 ianuarie 2023

Asupra conflictului negativ de competență de față, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Brașov – secția Civilă la data de 09.05.2022, sub nr. x/2022, reclamanta A. S.A. a solicitat, pe calea procedurii speciale privind soluționarea cererilor cu valoare redusă, obligarea pârâtei B. la plata sumei de 1513,64 RON, reprezentând contravaloare facturi neachitate – servicii, justă despăgubire și contravaloare ONT ZTE F618, precum și la plata penalităților de întârziere de 0,2%/zi, datorate conform contractului de furnizare servicii nr. x din data de 13.01.2021, cu cheltuieli de judecată.

În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 1026-1033 C. proc. civ., art. 969 și urm. C. civ., art. 1270 Noul C. civ., precum și prevederile Contractului de furnizare servicii nr. x din data de 13.01.2021.

Pârâta nu a depus și nici nu a trimis formularul de răspuns completat corespunzător, în termenul de 30 de zile de la comunicarea actelor prevăzute la alin. (3) al art. 1030 C. proc. civ., astfel cum prevăd dispozițiile alin. (4) al aceluiași articol.

La primul termen de judecată din 20.07.2022, instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Brașov și a reținut cauza în pronunțare asupra excepției invocate.

Prin sentința civilă nr. 6229 din 20 iulie 2022, Judecătoria Brașov, secția Civilă a admis excepția necompetenței teritoriale și a dispus declinarea cauzei privind pe reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâta B., spre competentă soluționare Judecătoriei Moinești.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 121 teza I C. proc. civ., cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanța domiciliului consumatorului.

De asemenea, a arătat că pentru a fi incident acest text de lege, reclamantul trebuie să fie întotdeauna un profesionist, iar obiectul cererii de chemare în judecată trebuie să fie în legătură cu raporturile juridice născute între un consumator și un profesionist.

În consecință, instanța a arătat că legea instituie o competentă teritorială exclusivă a judecătoriei în circumscripția căreia se află domiciliul consumatorului la data introducerii cererii de chemare în judecată și, ținând cont că domiciliul activ al pârâtei este în județul Bacău, astfel cum a rezultat în urma verificărilor efectuate din oficiu în baza de date a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Brașov și a dispus declinarea cauzei în favoarea Judecătoriei Moinești.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Moinești la 27 iulie 2022 sub același număr de dosar.

Prin încheierea de cameră de consiliu din data de 13 septembrie 2022 instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale, a apreciat necesară citarea părților cu mențiunea de a formula și depune în scris la dosar concluzii pe excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Moinești în soluționarea cauzei, fără ca vreo parte să își exprime poziția procesuală.

Prin sentința civilă nr. 456 din 11 octombrie 2022, Judecătoria Moinești a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Brașov. Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competență și, în consecință, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că deși domiciliul pârâtei se află pe raza de competență a Judecătoriei Moinești, locul executării contractului se află în circumscripția Judecătoriei Brașov, în speță fiind vorba despre o acțiune în pretenții în cadrul căreia se susține neexecutarea ori executarea defectuoasă a clauzelor contractuale de către pârâtă, situație în care sunt incidente normele generale de stabilire a competenței teritoriale, respectiv cele prevăzute de art. 107 coroborat cu art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. și nu dispozițiile art. 121 teza I C. proc. civ. care își găsesc aplicabilitatea exclusiv în cazul cererilor de protecție a consumatorului, fiind vorba despre legislația specială din această materie, respectiv în cele în care sunt puse în discuție chestiuni care țin de natura clauzelor contractuale și alte litigii asemănătoare.

Reținând că în acest litigiu competența teritorială a instanței este relativă și nu absolută, precum și faptul că reclamanta a ales ca instanța care să soluționeze litigiul să fie cea de la locul executării contractului, Judecătoria Moinești a admis excepția necompetenței teritoriale.

În vederea soluționării conflictului negativ de competență, cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția a II-a Civilă la 25 noiembrie 2022, sub același număr de dosar.

Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Judecătoriei Moinești competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte constată că cele două instanțe – Judecătoria Brașov și Judecătoria Moinești – s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeași cauză, declinările de competență între instanțele sesizate sunt reciproce și cel puțin una dintre cele două instanțe este competentă să soluționeze cauza.

Fiind îndeplinite condițiile anterior evocate, Înalta Curte, în calitate de instanță imediat superioară și comună instanțelor aflate în conflict, va proceda la soluționarea prezentului conflict negativ de competență prin emiterea regulatorului de competență.

În speță, Înalta Curte reține că obiectul prezentului litigiu îl reprezintă cererea cu valoare redusă întemeiată pe dispozițiile art. 1026 și următoarele C. proc. civ.

Raportat la prevederile art. 1028 alin. (1) din C. proc. civ., instanța competentă să soluționeze cererea este judecătoria, competența teritorială stabilindu-se potrivit dreptului comun, conform alin. (2) al aceluiași text de lege.

Regula de drept comun în materia competenței teritoriale este înscrisă în art. 107 alin. (1) C. proc. civ., conform căruia "Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel."

Prin urmare, regula înscrisă în art. 107 C. proc. civ. se aplică ori de câte ori nu există o dispoziție legală care să stabilească o altă instanță competentă din punct de vedere teritorial.

Pe de altă parte, dispozițiile art. 121 C. proc. civ. prevăd că: "Cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanța domiciliului consumatorului. Dispozițiile art. 126 alin. (2) rămân aplicabile."

Raportat la aceste considerente, Înalta Curte reține că, în formularul de cerere reclamanta, deși a indicat domiciliul/reședința pârâtei în județul Bacău, anexând totodată copia actului de identitate din care reiese aceeași adresă de domiciliu, aflată în circumscripția Judecătoriei Moinești, a înaintat formularul de cerere Judecătoriei Brașov întrucât, potrivit contractului de furnizare servicii nr. x din data de 13.01.2021, serviciile instalate și furnizate s-au prestat la adresa din localitatea Brașov, Str. x, Nr. 14, Județul Brașov.

Înalta Curte reține că, în litigiul pendinte, pârâtul a fost citat la adresa din actul de identitate (sat Ciugheș, comuna Palanca județul Bacău), adresă verificată și în sistemul D.E.P.A.B.D., așa cum reiese din fișa de evidență aflată la dosarul Judecătoriei Brașov, dovada de înmânare a cererii de chemare în judecată fiind primită și semnată personal de către pârâtă.

Mai mult decât atât, așa cum reiese din înscrisul aflat la dosarul Judecătoriei Moinești, inclusiv această instanță, căreia i-a fost declinată cauza, a procedat la citarea pârâtei la adresa din actul de identitate (sat Ciugheș, comuna Palanca județul Bacău), dovada de înmânare a citației fiind și de această dată legal comunicată la această adresă.

Pentru identificarea domiciliului persoanei fizice prezintă relevanță prevederile art. 87 din C. civ., conform cărora, "Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală."

Dovada domiciliului se face cu mențiunile cuprinse în actul de identitate, conform art. 91 alin. (1) din C. civ., aliniatul (2) al aceluiași text de lege prevede că: "În lipsa acestor mențiuni ori atunci când acestea nu corespund realității, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reședinței nu va putea fi opusă altor persoane."

Rațiunea regulii instituite de art. 121 C. proc. civ. constă în protejarea consumatorului, prezumat a avea o poziție mai slabă din punct de vedere economic decât cea a profesionistului. Tocmai de aceea, spre deosebire de regula instituită de art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., unde reclamant este în toate cazurile un profesionist, regula de competență prevăzută de art. 121 C. proc. civ. este de ordine publică. Pe cale de consecință, profesionistul nu are posibilitatea de a sesiza o altă instanță decât cea de la domiciliul consumatorului.

Domeniul de aplicare al regulii instituite de art. 121 C. proc. civ. este delimitat, exclusiv, prin raportare la calitatea părților, de profesionist, respectiv consumator, fiind lipsit de relevanță obiectul cauzei.

În ceea ce privește calitatea părților, aceasta se determină prin raportare la noțiunile prevăzute de legislația specială în materia protecției drepturilor consumatorilor.

In speță, este neîndoielnic ca pârâta se circumscrie noțiunii de consumator, în sensul definiției de la punctul 13 din Anexa la Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului, fiind o persoană fizică care la data încheierii contractului a acționat în scopuri din afara activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale. Deopotrivă, reclamanta reprezintă un profesionist, în sensul definit prin art. 2 alin. (2) din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, fiind o persoană juridică care a acționat în scopul activității sale comerciale.

Astfel, în condițiile în care la data sesizării instanței domiciliul pârâtei se afla în județul Bacău și, având în vedere dispozițiile art. 121 C. proc. civ., norme de ordine publică potrivit dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 3 al aceluiași text de lege, Înalta Curte reține că Judecătoriei Moinești îi revine competența teritorială de soluționare a cauzei, conform hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 102/2021 din 10 iunie 2021 privind stabilirea localităților care fac parte din circumscripțiile judecătoriilor din fiecare județ, publicată în Monitorul Oficial nr. 625 din 25 iunie 2021.

Pentru aceste considerente, în aplicarea dispozițiilor art. 135 alin. (2) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența teritorială de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.A. împotriva pârâtei B. în favoarea Judecătoriei Moinești.