ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 259/2023

Ședința publică din data de 8 februarie 2023

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de revizuire înregistrată, sub dosar nr. x/2021, pe rolul Tribunalului Dolj la data de 15.10.2021, revizuenta S.C. A. S.R.L. a solicitat anularea deciziei civile nr. 1893/19.07.2021 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. x/2020, susținând că prin această decizie s-a încălcat autoritatea de lucru judecat a încheierii nr. 9037/29.10.2020 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. x/2020.

În drept, revizuenta și-a întemeiat cererea de revizuire pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

La 14 iunie 2022, Tribunalul Dolj a pus în discuție excepția de necompetență materială a Tribunalului Dolj în soluționarea cererii de revizuire, iar prin decizia nr. 976 din aceeași dată, pronunțată în dosarul nr. x/2021, a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Dolj, invocată de instanță din oficiu; a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire privind pe revizuenta S.C. A. S.R.L. și intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice Olt- DGRFP Craiova, în favoarea Curții de Apel Craiova.

Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a avut în vedere următoarele:

Dosarele în discuție au avut ca obiect contestația la executare formulată de debitoarea Administrația Județeană a Finanțelor Publice Olt- DGRFP Craiova împotriva executării silite ce face obiectul dosarului de executare nr. 310/E/2020 al BEJ B., în contradictoriu cu creditoarea S.C. A. S.R.L., în ambele contestații la executare debitoarea contestând aceleași acte de executare și aducând aceleași critici de nelegalitate a acestora.

Primul dosar înregistrat pe rolul Judecătoriei Craiova, cel cu nr. x/2020 a fost soluționat prin încheierea nr. 9037/29.10.2020 prin care a fost respinsă contestația la executare.

Împotriva acestei încheieri a formulat apel debitoarea Administrația Județeană a Finanțelor Publice Olt- DGRFP Craiova, iar prin decizia civilă nr. 2071/16.09.2021 a Tribunalului Dolj a fost respins apelul ca nefondat.

Cel de-al doilea dosar, cel cu nr. x/2020 a fost soluționat prin sentința civilă nr. 1180/10.02.2021 pronunțată de Judecătoria Craiova, prin care s-a respins contestația la executare formulată de debitoarea Administrația Județeană a Finanțelor Publice Olt- DGRFP Craiova.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel debitoarea, iar prin decizia civilă nr. 1893/19.07.2021 a fost admis apelul, a fost schimbată sentința civilă nr. 1180/10.02.2021 pronunțată de Judecătoria Craiova și au fost anulate actele din dosarul de executare nr. 310/E/2020 al BEJ B. în parte, în privința sumelor reprezentate de 112.310,29 RON despăgubiri și 7043,53 RON onorariu executor, menținând actele de executare pentru debitul de 6810 RON cheltuieli de judecată, 681 RON onorariu de executor și 300 RON cheltuieli de executare.

Instanța a constatat astfel, contrar susținerilor revizuentei, că hotărârile potrivnice în cele două cauze sunt deciziile pronunțate de tribunal în soluționarea apelurilor, iar potrivit art. 510 alin. (2) C. proc. civ. în cazul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8, cererea de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța care a dat prima hotărâre.

Cum prima hotărâre este decizia civilă nr. 1893/19.07.2021 pronunțată de Tribunalul Dolj, instanța mai mare în grad este Curtea de Apel Craiova căreia îi revine competența de soluționare în primă instanță a prezentei cereri de revizuire, astfel că în temeiul art. 132 alin. (3) coroborat cu art. 510 alin. (2) C. proc. civ. a declinat competența în favoarea acestei instanțe.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova sub nr. de dosar x/2022

Prin decizia nr. 388/2022 din 16 noiembrie 2022, Curtea de Apel Craiova – secția I Civilă a admis excepția necompetenței materiale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secția I civilă și a constatat ivit conflictul negativ de competență; a suspendat judecarea cauzei și a dispus înaintarea dosarului către ÎCCJ pentru soluționarea conflictului.

În fundamentarea acestei soluții, instanța a reținut, în esență, că:

În speța dedusă judecății, revizuenta a invocat faptul că decizia civilă nr. 1893/19.07.2021 a Tribunalului Dolj, atacată cu revizuire, încalcă autoritatea de lucru judecat a încheierii nr. 9037/29.10.2020 a Judecătoriei Craiova, temeiul de drept indicat fiind art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

S-a reținut că, potrivit art. 510 C. proc. civ., relevant pentru stabilirea competenței, este determinarea instanței care a pronunțat prima hotărâre.

Astfel, s-a arătat că obiectul cererii de revizuire a fost precizat în mod concret de revizuentă în cererea de investire a instanței din data de 15.10.2021, aceasta referindu-se în mod explicit la încheierea nr. 9037/29.10.2020, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. x/2020.

Faptul că în finalul cererii de revizuire, revizuenta s-a raportat la decizia civilă nr. 2071/16.09.2021, prin care s-a soluționat apelul formulat împotriva încheierii 9037/29.10.2020, nu poate schimba obiectul cererii de revizuire, cât timp în expunerea motivelor de revizuire partea s-a raportat în mod constant la considerentele avute în vedere de instanța care a pronunțat încheierea nr. 9037/29.10.2020. Rezultă astfel că revizuenta a avut în vedere autoritatea de lucru judecat a încheierii antereferite, iar nu a deciziei din apel.

Deși hotărârea din apel are caracter definitiv, tribunalul nu a făcut altceva decât să mențină soluția din încheierea pronunțată de Judecătoria Craiova, soluție care astfel s-a definitivat în cale de atac a apelului. Revizuirea este îndreptată împotriva hotărârilor care evocă fondul, iar în speță fondul a fost judecat prima oară de judecătorie, astfel că, de vreme ce instanța de apel, deși are atributul antamării fondului, ca efect al caracterului devolutiv al apelului, nu a schimbat nici soluția și nici motivarea judecătoriei, fondul cauzei a fost judecat de prima instanță.

Mai mult, instanța a constatat că Tribunalul Dolj, investit inițial cu cererea de revizuire, nu a pus în discuție schimbarea obiectului cererii, deși în cauză a acordat mai multe termene pentru a se atașa dosarele în care s-au pronunțat hotărârile care se pretinde a fi potrivnice. Așadar, este de precizat că în practicaua deciziei nr. 976/14.06.2022, tribunalul a constatat că deciziile potrivnice sunt cele date în soluționarea căii de atac a apelului, însă nu a făcut niciun demers pentru a pune în discuția părților obiectul efectiv al cererii de revizuire, stabilind în mod nejustificat că, în realitate, revizuenta s-ar fi referit la decizia pronunțată în dosarul nr. x/2020, iar nu la încheiere, așa cum precizează în mod expres revizuenta.

Având în vedere principiul disponibilității care guvernează procesul civil, instanța este obligată să analizeze pretențiile prin raportate la hotărârile invocate, stabilirea competenței fiind determinată de aceste limite ale învestirii. Astfel, art. 510 alin. (2) C. proc. civ. impune ca cererea de revizuire să fie soluționată de instanța superioară celei care a pronunțat prima hotărâre. Or, partea a invocat și a motivat calea extraordinară de atac prin raportare la încheierea x/29.10.2020, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. x/2020, ca fiind prima hotărâre.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Tribunalului Dolj – secția I Civilă competența materială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte reține că, prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj la data de 15.10.2021, revizuenta S.C. A. S.R.L. a solicitat anularea deciziei civile nr. 1893/19.07.2021 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. x/2020, susținând că prin această decizie s-a încălcat autoritatea de lucru judecat a încheierii nr. 9037/29.10.2020, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. x/2020; în finalul cererii, revizuenta s-a raportat și la decizia civilă nr. 2071/16.09.2021, prin care s-a soluționat apelul formulat împotriva încheierii 9037/29.10.2020.

În drept, revizuenta și-a întemeiat cererea de revizuire pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Tribunalul Dolj – secția I Civilă a pronunțat încheierea interlocutorie din data de 10.01.2022, prin care, procedând la verificarea competenței, în temeiul art. 131 C. proc. civ., a constatat că este competent general, material și teritorial să judece cauza; prin aceeași încheiere de ședință tribunalul a dispus atașarea dosarului cu nr. x/2020, în care s-a pronunțat decizia a cărei revizuire se solicită, și a prorogat discutarea excepției tardivității formulării cererii de revizuire pentru termenul din 04.04.2022.

Ulterior, prin încheierea din 4.04.2022, tribunalul a dispus atașarea dosarului cu nr. x/2020 și, totodată, a prorogat discutarea excepției tardivității formulării cererii de revizuire pentru termenul din 14.06.2022, când a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Dolj, declinând soluționarea cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova, care, prin decizia nr. 388/2022 din 16 noiembrie 2022, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj – secția I Civilă.

Se constată că, potrivit dispozițiilor art. 235 C. proc. civ., "Instanța nu este legată de încheierile premergătoare cu caracter preparatoriu, ci numai de cele interlocutorii. Sunt încheieri interlocutorii acelea prin care, fără a se hotărî în totul asupra procesului, se soluționează excepții procesuale, incidente procedurale ori alte chestiuni litigioase".

Înalta Curte reține că, în conformitate cu art. 131 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., încheierea prin care se stabilește competența are caracter interlocutoriu, instanța nemaiavând posibilitatea de a reveni asupra soluției.

Potrivit art. 131 C. proc. civ. verificarea competenței jurisdicționale se realizează la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate și, din momentul în care instanța se declară legal învestită, potrivit art. 132 alin. (1) și (2) C. proc. civ., rămâne competentă să soluționeze cauza.

Invocând abia la al treilea termen de judecată necompetența sa materială, Tribunalul Dolj nu a invocat în condițiile legii – în termenul prevăzut de art. 130 alin. (2) C. proc. civ. – această necompetență, motiv pentru care rămâne învestită cu soluționarea cauzei.

Prin urmare, având în vedere că Tribunalul Dolj – secția I Civilă a invocat excepția necompetenței după primul termen de judecată la care părțile au fost legal citate, iar invocarea excepției de necompetență materială de soluționare a cauzei după acest moment nu mai este posibilă, competența de soluționare a cauzei de către instanța pe rolul căreia a fost înregistrată inițial cererea a fost câștigată în mod definitiv.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj – secția I Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj – secția I Civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 februarie 2023.