ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 233/2023

Ședința publică din data de 8 februarie 2023

Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 580 din 4 septembrie 2017 pronunțată în dosarul nr. x/2015, Tribunalul Arad, în temeiul art. 175 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, a aprobat raportul final de distribuire întocmit de lichidatorul A., a dispus închiderea procedurii insolvenței B. și radierea acesteia din registrul societăților agricole, a descărcat pe lichidatorul judiciar A. de orice îndatoriri și responsabilități, a dispus notificarea sentinței sentințe debitoarei, creditorilor, Direcției Teritoriale a Finanțelor Publice, Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Arad și Judecătoriei Lipova pentru efectuarea mențiunii de radiere, precum și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.

Prin decizia civilă nr. 126 din 1 martie 2018, Curtea de Apel Timișoara a respins apelul declarat de creditoarea D.G.F.P. Timișoara – A.J.F.P. Arad, fiind menținută sentința primei instanțe de închidere a procedurii insolvenței.

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului-A.A.A.S. a formulat contestație în anulare împotriva sentinței civile nr. 580 din 4 septembrie 2017 a Tribunalului Arad. Cererea a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr. x/2021.

Prin decizia civilă nr. 505/A din 5 octombrie 2021, Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă a respins contestația în anularea sentinței civile nr. 580 din 4 septembrie 2017 a Tribunalului Arad în dosar nr. x/2015, fără cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei decizii Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului-A.A.A.S. a declarat apel, solicitând admiterea căii de atac formulate.

În motivarea căii de atac, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului-A.A.A.S. arată că, ulterior publicării tabelului definitiv al creanțelor debitoarei B., nu a fost notificată cu privire la scoaterea de la masa credală și afirmă că avea calitatea de creditor îndreptățit să participe la procedura insolvenței, contrar celor reținute de curtea de apel. Menționează că din 2017 nu a mai fost informată referitor la stadiul dosarului de insolvență și că a aflat despre pronunțarea sentinței definitive de închidere a procedurii în anul 2021, ca urmare a solicitărilor adresate Tribunalului Arad. Susține că procedura de citare nu a fost îndeplinită conform dispozițiilor art. 154 C. proc. civ.

Susține că judecătorul sindic a dispus închiderea procedurii fără a își exercita rolul activ și că administratorul societății debitoare nu și-a îndeplinit obligațiile legale, cauzând un prejudiciu apelantei.

În drept, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului-A.A.A.S. a invocat dispozițiile art. 470 – art. 481 și art. 508 alin. (4) C. proc. civ.

Intimata B. nu a depus întâmpinare.

Pe baza cererii formulate de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului-A.A.A.S., în temeiul art. 493 C. proc. civ., s-a dispus întocmirea raportului de către magistratul-asistent desemnat prin care s-a reținut că, în cazul în care instanța va aprecia asupra naturii căii de atac, respectiv recurs, acesta este inadmisibil.

Prin încheierea din 5 octombrie 2022 s-a dispus comunicarea către părți a raportului asupra admisibilității în principiu a recursului declarat, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.. Părțile nu au depus puncte de vedere cu privire la raport.

Analizând recursul, Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în complet de filtru, reține inadmisibilitatea căii de atac, pentru următoarele argumente:

Cu titlu prealabil, instanța supremă reține că Înalta Curte de Casație și Justiție nu are competența de soluționare a căii de atac a apelului, ci numai a recursului declarat împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel (conform art. 21 din Legea nr. 304/2004 și art. 97 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ. și față de cele menționate în adresa de înaintare a dosarului de către Curtea de Apel Timișoara). Așa fiind, în temeiul art. 22 alin. (4) C. proc. civ., calea de atac declarată de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului-A.A.A.S. este recurs, și nu apel.

Recursul formulat în cauză vizează decizia civilă nr. 505/A din 5 octombrie 2021, prin care Curtea de Apel Timișoara – secția a II-a Civilă a respins contestația în anulare formulată de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului-A.A.A.S. împotriva sentinței civile nr. 580 din 4 septembrie 2017 a Tribunalului Arad, având ca obiect închiderea procedurii insolvenței debitoarei B..

Înalta Curte reține că sentința atacată cu contestație în anulare a fost pronunțată într-un litigiu din materia insolvenței. Potrivit dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, hotărârile judecătorului-sindic pot fi atacate de părți numai cu apel, iar hotărârile curții de apel sunt definitive. Ca urmare, hotărârea împotriva căreia s-a exercitat calea extraordinară de atac de retractare, respectiv sentința civilă nr. 580 din 4 septembrie 2017, rămasă definitivă în urma respingerii apelului, nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Văzând dispozițiile art. 508 alin. (4) C. proc. civ. potrivit cărora hotărârea dată în contestație în anulare (decizia civilă nr. 505/A din 5 octombrie 2021) este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea contestată (sentința civilă nr. 580 din 4 septembrie 2017), Înalta Curte constată că decizia civilă nr. 505/A din 5 octombrie 2021 nu poate fi supusă controlului judiciar pe calea recursului.

De altfel, aceste considerații se regăsesc și în raportul asupra admisibilității recursului, ce a fost comunicat recurentei la 17 octombrie 2022, conform procesului-verbal de înmânare aflat la dosar, și față de care recurenta nu a înțeles să formuleze un punct de vedere.

În sistemul nostru de drept mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătorești, exercitarea acestora și efectele căilor de atac sunt guvernate de principiul legalității căilor de atac, prevăzut de art. 457 C. proc. civ., regulă ce are și valoare de principiu constituțional, care semnifică instituirea prin lege a căilor de atac și exercitarea lor în condițiile legii, potrivit cu natura și scopul lor și într-o anumită ordine. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție, dând eficiență prevederilor art. 508 alin. (4) C. proc. civ. coroborat cu cele ale art. 8 din Legea nr. 85/2014, și, în temeiul art. 493 alin. (5) din același cod, va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-creditoare Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului-A.A.A.S. împotriva deciziei civile nr. 505/A din 5 octombrie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Timișoara – secția a II-a Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-creditoare AUTORITATEA PENTRU ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI-A.A.A.S. împotriva deciziei civile nr. 505/A din 5 octombrie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Timișoara – secția a II-a Civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 8 februarie 2023.