ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 187/2023
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 187/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 07 februarie 2023
Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați – secția contencios administrativ și fiscal, ca urmare a declinării competenței de către Tribunalul București, reclamanta A. S.R.L. a chemat în judecată pârâtele Autoritatea Naționala Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor – A.N.S.V.S.A., solicitând obligarea acestora la achitarea sumei de 70.000 RON (respectiv: 10.000 RON/luna de la data intrării în vigoare a Legii 236/2019 și până la data apariției O.U.G. nr. 117/2020, adică de la data de 16.12.2019 - până la data de 24.07.2020), conform art. IV alin. (1) din Legea nr. 236/2019, având în vedere că prin Adresa comunicată de către A.N.S.V.S.A. la notificarea reclamantului, nu se menționează începând cu ce dată se achită suma stabilită lunar prin lege, care sunt persoanele juridice/fizice îndreptățite să beneficieze de aceasta, modalitatea de plată, dacă se aplică retroactiv etc, astfel încât consideră că se în află prezența unui refuz al A.N.S.V.S.A. de a soluționa favorabil cererea reclamantei, pentru perioada anterioară O.U.G. nr. 117/2020, când suma de 10.000 RON/luna se acorda fiecărui deținător de contract (valid), fără decont justificativ.
Prin sentința nr. 154/05.07.2021, Curtea de Apel Galați – sectia contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal și a declinat judecarea cauzei în favoarea Tribunalului Brăila, secția Civilă.
Prin încheierea de ședință din 13.09.2021, secția civilă a Tribunalului Brăila a dispus scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea acesteia către secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Brăila.
Prin sentința nr. 535/2021 a Tribunalului Brăila – secția a II-a civilă și de contencios administrativ fiscal a fost respinsă acțiunea ca nefondată.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta A. S.R.L., care a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal.
La termenul de judecată din 14.04.2022 instanța a invocat excepția necompetenței secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Galați în favoarea secției a II-a Civile, iar prin decizia civilă nr. 395/14.04.2022 a fost declinată competența de soluționare a căii de atac în favoarea secției a II-a Civile a Curții de Apel Galați.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul secției a II-a Civile la data de 10.05.2022.
La termenul de judecată din 8 iunie 2022, recursul a fost recalificat de instanță în apel, având în vedere dispozițiile art. 55 alin. (3
1
) din Legea nr. 101/2016 și dispozițiile art. 55 alin. (2) din același act normativ.
Prin decizia civilă nr. 198/08.06.2022 pronunțată de Curtea de Apel Galați a fost respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta A. S.R.L. împotriva sentinței nr. 535 din 24.11.2021, pronunțate de Tribunalul Brăila – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2020.
Împotriva deciziei civile nr. 198/08.06.2022, pronunțate de Curtea de Apel Galați, apelanta A. S.R.L. a formulat contestație în anulare, apreciind că hotărârea atacată a fost pronunțată de către o instanță necompetentă, respectiv secția civilă. A solicitat anularea deciziei nr. 198/08.06.2022 a Curții de Apel Galați, secția a II-a civilă și trimiterea cauzei la secția de contencios administrativ si Fiscal a Curții de Apel Galați spre competenta soluționare, iar în subsidiar a solicitat admiterea contestației în anulare, anularea deciziei atacate și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și precizată.
Prin decizia civilă nr. 267 din 18 august 2022, Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulă de către contestatoarea A. S.R.L.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs contestatoarea A. S.R.L., prin care a solicitat, în principal, anularea deciziei Curții de Apel Galați, secția a II-a civilă și trimiterea cauzei secției de contencios administrativ și fiscal a aceleiași instanțe spre competentă soluționare, iar în subsidiar, admiterea contestației în anulare, anularea deciziei atacate și admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și precizată. De asemenea, în ipoteza în care sunt întemeiate mai multe motive invocate, dintre care unele atrag modificarea, iar altele anularea, contestatoarea a solicitat anularea sentinței civile nr. 267 pronunțate în 18 august 2022 de Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția a II-a Civilă la data de 16 septembrie 2022.
Prin întâmpinările depuse la dosar în data de 7 noiembrie 2022, intimatele au solicitat respingerea recursului ca inadmisibil, iar în subsidiar ca nefondat.
La data de 29 noiembrie 2022 s-a fixat termen pentru soluționarea recursului în ședință publică, cu citarea părților.
Analizând memoriul de recurs și având în vedere dispozițiile art. 499 C. proc. civ., potrivit cu care în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte de Casație și Justiție va examina cu prioritate, potrivit art. 494 din C. proc. civ., raportat la art. 482 și la art. 248 alin. (1) din același cod, excepția inadmisibilității recursului invocată de intimate.
Unul dintre principiile fundamentale care guvernează procesul civil este cel al legalității căilor de atac și presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, de alte mijloace procedurale în afară de cele prevăzute de lege.
Potrivit art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei".
În conformitate cu dispozițiile art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j3), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunțate în materia protecției consumatorilor, a asigurărilor, precum și în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului".
Textul de lege anterior evocat reglementează litigiile în care este suprimat dreptul la recurs, după criteriul materiei în care a fost pronunțată hotărârea instanței de apel.
Prezentul litigiu are ca obiect o acțiune ce decurge din executarea unui contract administrativ.
În cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 55 alin. (3
1
) din Legea nr. 101/2016, privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, care prevăd că: "Hotărârea pronunțată în cazul litigiilor prevăzută la art. 53 alin. (1
1
) poate fi atacată numai cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare, la instanța ierarhic superioară."
În aplicarea acestor texte de lege, Înalta Curte constată că obiectul acțiunii se încadrează într-una din ipotezele reglementate de art. 483 alin. (2) din C. proc. civ.
Cum norma legală anterior evocată exclude dreptul la recurs în aceste litigii, rezultă că decizia pronunțată în contestație în anulare împotriva deciziei din apel este o hotărâre definitivă de la data pronunțării, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ., raportat la art. 55 alin. (3
1
) din Legea nr. 101/2016.
Potrivit art. 508 alin. (4) din C. proc. civ., "hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată".
Având în vedere că hotărârea atacată cu contestație în anulare este definitivă, rezultă că și decizia instanței din calea extraordinară de atac are același caracter, conform art. 508 alin. (4) C. proc. civ.
Prin urmare, decizia nr. 267 din 18 august 2022, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatoarea A. S.R.L., fiind o hotărâre definitivă de la data pronunțării, nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.
Față de cele anterior expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție, dând eficiență textelor de lege sus-menționate, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a din C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-contestatoare A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 267 din 18 august 2022, pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurenta A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 267 din 18 august 2022, pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 februarie 2023.