ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 128/2023
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 128/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 26 ianuarie 2023
Asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Caraș-Severin – secția I Civilă la 22.02.2021, reclamantul A. a chemat în judecată pârâta B. S.R.L., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să oblige pârâta la plata către reclamant a sumei de 2.380 euro, reprezentând diurna restantă, aferentă perioadei 13.01.2020-16.02.2020, a contravalorii concediului de odihnă neefectuat în anii 2016-2019 constând în 21 de zile/an și 3 zile pentru anul 2020, actualizată cu indicele de inflație, la care se adaugă dobânda legală, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr. 1849/22.10.2021, Tribunalul Caraș-Severin – secția I Civilă a admis acțiunea și a obligat pârâta la plata sumei de 2.380 euro, reprezentând diurna restantă, aferentă perioadei 13.01.2020-16.02.2020, la care se adaugă dobânda legală, calculată de la data scadenței și până la plata efectivă, la plata de despăgubiri, constând în contravaloarea concediului de odihnă neefectuat, aferent perioadei lucrate în anii 2016, 2017, 2018, 2019 și 2020, actualizate cu indicele de inflație și la care se va adăuga dobânda legală penalizatoare și la plata sumei de 1.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel pârâta, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Pe parcursul judecării dosarului nr. x/2021, aflat pe rolul Curții de Apel Timișoara – secția Litigii de Muncă și Asigurări și ulterior amânării pronunțării (la termenul 04.05.2022), la 17.05.2022 apelanta a înregistrat la dosar o cerere de recuzare a completului de judecată învestit cu soluționarea cauzei, întemeiată pe art. 44 C. proc. civ.
Prin încheierea din 09.06.2022, Curtea de Apel Timișoara – secția Litigii de Muncă și Asigurări a respins cererea de recuzare.
Ulterior, prin decizia civilă nr. 1227/20.06.2022, calea de atac dedusă judecății în dosarul nr. x/2021 a fost respinsă.
Împotriva încheierii din 09.06.2022, B. S.R.L. a declarat recurs.
În ședință publică, Înalta Curte a invocat din oficiu excepția netimbrării recursului, asupra căreia, în temeiul art. 248, raportat la art. 24, coroborat cu art. 32 și cu art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, reține următoarele:
Potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013, "Acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești (…) sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanță de urgență".
Dispozițiile art. 32 din aceeași ordonanță stabilesc că taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac, în condițiile prevăzute de lege, iar art. 33 alin. (1) statuează că acestea se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege.
Conform art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, "Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ..", iar la alin. (2) se prevede că "În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON".
În speță, în etapa regularizării, constatându-se că recursul nu este timbrat, s-a stabilit în sarcina recurentei obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON.
Astfel, recurentei i s-a pus în vedere prin citație, potrivit dovezilor existente la dosar, să depună la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru cu suma de 100 RON, măsură asupra căreia nu s-au conformat.
Potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, iar conform alin. (3) al aceluiași articol, cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.
Așa fiind, întrucât recursul nu a fost timbrat, Înalta Curte va da eficiență dispozițiilor art. 486 alin. (3) C. proc. civ., motiv pentru care va anula recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează ca netimbrat recursul declarat de recurenta-pârâtă B. S.R.L. împotriva încheierii din 09.06.2022, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara – secția Litigii de Muncă și Asigurări în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu intimatul-reclamant C..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 ianuarie 2023.