ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 693/2023
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 693/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 2 mai 2023
Asupra conflictului negativ de competență:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii deduse judecății
Prin cererea înregistrată la data de 2 februarie 2023, pe rolul Judecătoriei Găești, sub nr. x/2023, petentul Biroul Executorului Judecătoresc A. a solicitat încuviințarea executării silite pornite în dosarul execuțional nr. x/2023, la cererea creditoarei B.., împotriva debitorului C., în temeiul titlului executoriu reprezentat de Contractul de credit nr. x din data de 2 iunie 2008, încheiat cu D. S.A.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
2.1. Prin încheierea civilă nr. 287 din 8 februarie 2022, Judecătoria Găești a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că debitorul are domiciliul în București, în raza de competență a Judecătoriei Sectorului 3, iar potrivit art. 651 alin. (3) C. proc. civ., instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, în vreme ce art. 651 alin. (1) C. proc. civ., prevede că instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau sediul debitorului.
2.2. Învestită cu soluționarea cauzei prin declinare de competență, Judecătoria Sectorului 3, secția Civilă, prin sentința civilă nr. 2159/2023 din 9 martie 2023 a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, declinând competența de soluționare a executării silite în favoarea Judecătoriei Găești; a constatat existența conflictului negativ de competență; a dispus suspendarea judecării cauzei și înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că la data sesizării organului de executare, debitorul nu avea domiciliul legal pe raza sectorului 3 București, acesta figurând în evidențele oficiale cu acest domiciliu începând cu data de 26 ianuarie 2023. A reținut totodată că la data sesizării organului de executare, reședința debitorului se afla în jud. Dâmbovița, sat Mogoșani, com. Mogoșani, str. x, dispozițiile art. 651 C. proc. civ. urmând a fi interpretate în sensul în care prevalează locuința de fapt a debitorului, întrucțt, cel mai probabil în același loc se află și bunurile ce urmează a fi supuse executării.
II. Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găești, în considerarea argumentelor ce succed:
Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.
Înalta Curte constată că Judecătoria Găești și Judecătoria Sectorului 3, secția Civilă și-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei, prezentul conflict negativ de competență fiind generat de interpretarea diferită a celor două instanțe cu privire la noțiunea de domiciliu, cuprinsă în prevederile art. 651 alin. (1) C. proc. civ.. Astfel, făcând aplicarea normei de competență cuprinse în art. 651 alin. (1) C. proc. civ., Judecătoria Găești a apreciat că instanța competentă este cea de la domiciliul legal al debitorului, în vreme ce, a doua instanță a reținut, că prezintă relevanță reședința debitorului la data sesizării organului de executare silită.
Prin cererea înregistrată la Biroul Executorului Judecătoresc A. la data de 17 ianuarie 2023, creditoarea B.. a cerut încuviințarea executării silite împotriva debitorului C., prin toate formele prevăzute de lege, în baza titlului executoriu reprezentat de Contractul de credit nr. x din data de 2 iunie 2008, încheiat cu D. S.A. În cuprinsul cererii, creditoarea a menționat că domiciliul debitorului se află în jud. Dâmbovița.
În soluționarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte nu se poate raporta la aspectele reținute de Judecătoria Găești vizând domiciliul legal al debitorului, având în vedere că cererea de executare silită a fost înregistrată la sediul biroului executorului judecătoresc în data de 17 ianuarie 2023, iar din interogarea bazei de date a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, reiese că abia începând cu data de 26 ianuarie 2023, deci ulterior sesizării organului de executare, domiciliul legal al debitorului a fost stabilit pe raza sectorului 3 București. Drept urmare, aspectele reținute de Judecătoria Găești nu reflectă o realitate contemporană momentului sesizării organului de executare.
Pe de altă parte, din interogarea bazei de date a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date reiese că în intervalul 31 ianuarie 2022 – 24 ianuarie 2023, deci inclusiv la data sesizării organului de executare silită, reședința debitorului se afla în str. x, jud. Dâmbovița.
Din interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 87 și art. 89 C. civ., reiese că noțiunea de domiciliu, prevăzută de art. 651 C. proc. civ., se referă la adresa unde persoana declară că își are locuința principală, locuința în fapt, un atare argument regăsindu-se în mod constant în doctrina și în practica judiciară, potrivit căreia "noțiunea de domiciliu trebuie luată într-un sens mai larg, interesând nu atât locuința statornică sau principală a pârâtului, ci adresa unde pârâtul locuiește efectiv."
Scopul normelor care guvernează procesul civil, constând în asigurarea cunoașterii procesului și a actelor de procedură îndeplinite în cursul acestuia, poate fi atins numai prin stabilirea competenței în favoarea instanței în a cărei rază debitorul își are reședința, proximitatea acesteia față de instanța de executare facilitând debitorului accesul efectiv la justiție și concurând la o eficientizare a măsurile de executare silită față de bunurile sale mobile și, după caz, imobile.
Pentru considerentele expuse, în baza dispozițiilor art. 651 alin. (1) și art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea instanței de executare, respectiv a Judecătoriei Găești.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găești.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 02 mai 2023.