ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 554/2023

Ședința publică din data de 5 aprilie 2023

asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată în data de 15.06.2020 pe rolul Tribunalului Sibiu, secția I civilă sub nr. x/2020, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Statul Român, prin Ministerul Finanțelor și Tribunalul Vâlcea, obligarea acestora la repararea prejudiciilor cauzate prin eroarea judiciară din dosarul nr. x/2018, privind validarea popririi din dosarul de executare nr. 216/2017 al BEJ B.., cu cheltuieli de judecată în acest dosar și daune de întârziere de 10.000 RON.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 96 din Legea nr. 303/2004.

Prin întâmpinare, pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor a invocat excepția de inadmisibilitate a acțiunii, iar în subsidiar a solicitat respingerea, ca neîntemeiată.

Prin sentința nr. 657/24.06.2021, Tribunalul Sibiu, secția I civilă a respins excepția nulității întâmpinării, invocată de către reclamant; a respins acțiunea.

Prin decizia nr. 505/03.03.2022, Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă a respins, ca nefondat, apelul reclamantului împotriva sentinței; în temeiul art. 19 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/2008, a constatat că cheltuielile procesuale avansate de stat, constând în taxa judiciară de timbru de la plata căreia a fost scutit apelantul, ca urmare a admiterii cererii de ajutor public judiciar, rămân în sarcina statului.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs neîncadrat în drept, reclamantul A., arătând că hotărârile instanțelor anterioare sunt lovite de nulitate, hotărârea pronunțată nu i-a fost comunicată prin poștă, este nemotivată și se menționează, în mod ilegal, în dispozitiv, că este definitivă, deși este supusă recursului.

În cauză, întâmpinarea și cererile formulate de pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor sunt lovite de nulitate, întrucât nu sunt semnate de reprezentanții legali ai acestei instituții.

Cererea de chemare în judecată obiect al dosarului nr. x/2018 este lovită de nulitate absolută și inadmisibilă, fiind nesocotite norme de drept procesual și material. Tribunalul Vâlcea a dat dovadă de rea-credință, iar CEDO a sancționat România pentru neaducerea la îndeplinire a hotărârilor judecătorești, respectiv nefinalizarea executării silite.

Prin întâmpinare, intimatul-pârât Statul Român, prin Ministerul Finanțelor a invocat excepția de nulitate pentru neîncadrarea motivelor formulate în dispozițiile art. 488 C. proc. civ., arătând că prin cererea de recurs se deduc judecății aceleași chestiuni asupra cărora s-a dat deja dezlegare de către instanța de apel.

La data de 08.03.2023, intimatul-pârât Tribunalul Vâlcea a depus note scrise prin care a solicitat respingerea recursului și judecata în lipsă

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

Potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ. "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol "Aceeași sancțiune intervine în cazul în care în motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".

Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus și motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca criticile formulate să se circumscrie motivelor de nelegalitate expres și limitativ reglementate.

În consecință, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate.

În cauză, recursul nu este susceptibil de încadrare în dispozițiile art. 488 C. proc. civ., întrucât prin intermediul căii de atac nu se deduc judecății, în mod punctual, aspecte de nelegalitate ale deciziei contestate, astfel cum a fost indicată ca obiect al recursului.

Astfel, prin decizia recurată s-a reținut că procedura instituită de dispozițiile art. 96 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 nu reprezintă o cale de atac împotriva unor hotărâri judecătorești definitive, care beneficiază de autoritate de lucru judecat și nu poate readuce în discuție toate nemulțumirile petentului față de procedurile judiciare la care a participat.

S-a mai reținut că analiza efectuată de către Tribunalul Vâlcea, în motivarea deciziei nr. 42/2020, pronunțată în dosar nr. x/2018, cu privire la efectele procurii care a stat la baza formulării cererii de executare silită nu conține vreo încălcare evidentă a normelor legale, în sensul art. 96 alin. (3) din Legea nr. 303/2004.

A mai constatat instanța de apel că, din conținutul deciziei pronunțate de către Tribunalul Vâlcea, rezultă că această instanță a avut în vedere doar acele argumente din cererea de apel care aveau legătură cu cauza și nu pretinsele insulte la adresa intimaților din dosarul respectiv.

Referitor la susținerea intimatului privind nulitatea întâmpinării în dosarul de fond, instanța de apel a constatat că judecătorul cauzei s-a pronunțat asupra acesteia, iar considerentele reținute nu relevă vreo încălcare evidentă a unor norme legale, după cum nu rezultă nicio vătămare a reclamantului rezultată din refuzul instanței de a constata nulitatea întâmpinării.

Fără a se raporta la problemele de drept dezlegate de instanța de apel astfel cum au fost evidențiate mai sus, recurentul arată că această hotărâre nu i-a fost comunicată, că se menționează ilegal că este definitivă și afirmă, în mod generic, că nu i-au fost analizate cererile și apărările formulate în calea de atac a apelului, în sensul că întâmpinarea și cererile Statului Român, prin Ministerul Finanțelor sunt lovite de nulitate, nefiind semnate și întocmite de către reprezentanții legali ai acestei instituții.

Totodată, recurentul se arată nemulțumit de modalitatea în care s-a realizat judecata într-o altă cauză, respectiv în dosar nr. x/2018 al Tribunalului Vâlcea, având ca obiect validare poprire și în care acesta figurează ca parte în contradictoriu cu alte persoane decât cele din prezentul cadru procesual.

Astfel, prin cererea de recurs sunt evidențiate aspecte care au făcut obiect al judecății atât la prima instanță, cât și în apel, respectiv cele privind nulitatea întâmpinării și cererilor pârâtului Statul Român, prin Ministerul Finanțelor, care au primit dezlegare din partea instanțelor devolutive și referitor la care nu au fost relevate elemente noi în calea extraordinară de atac a recursului.

Susținerea potrivit căreia hotărârea recurată nu a fost comunicată nu este încadrabilă în niciunul din motivele de recurs prevăzute de art. 488 C. proc. civ., fiind contrazisă, totodată, de dovada de comunicare aflată la dosar apel.

De asemenea, mențiunea privind calea de atac nu se circumscrie vreunui aspect de nelegalitate, întrucât o asemenea mențiunea nu înlătură cele statuate prin dispozițiile legale care reglementează exercitarea căilor de atac, iar trimiterile pe care recurentul le face la alte dosare se situează în afara cadrului procesual al cauzei pendinte.

Prin urmare, întrucât prin memoriul de recurs nu se identifică aspecte de nelegalitate, devine incidentă sancțiunea nulității prevăzută de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va constata nul recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 505 din 3 martie 2022 a Curții de Apel Alba Iulia, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 505 din 3 martie 2022 a Curții de Apel Alba Iulia, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 5 aprilie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.