ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 811/2024

Ședința publică din data de 21 martie 2024

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată în data de 10.05.2021, pe rolul Tribunalului Sibiu, sub dosar nr. x/2021, reclamantul A. a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce va pronunța, în contradictoriu cu pârâții Statul Român, prin Ministerul Finanțelor, și Tribunalul Vâlcea, să dispună obligarea pârâților să-i repare paguba pricinuită prin eroare judiciară în dosarul nr. x/2020, respectiv dosarul de executare silită nr. x/2020 al BEJ B., inclusiv dobânzile și actualizarea, de la data pronunțării hotărârii în dosar nr. x/2015, 17.10.2018, precum și cheltuielile de judecată din prezentul dosar.

Prin sentința civilă nr. 51/2022, pronunțată de Tribunalul Sibiu – secția I civilă, a fost respinsă excepția nulității întâmpinării formulate de către Ministerul Finanțelor, invocată de reclamant.

A fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Tribunalului Vâlcea, invocată din oficiu, și în consecință:

A fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată și precizată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Tribunalul Vâlcea, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

A fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată și precizată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor.

Fără cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul.

Prin decizia civilă nr. 979 din 5 aprilie 2023, Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 51/2022 pronunțate de Tribunalul Sibiu, secția I civilă.

Împotriva acestei decizii, la 2 iunie 2023, a declarat recurs reclamantul.

Prin rezoluția administrativă din 26 iunie 2023, s-a dispus emiterea unei adrese către recurentul-reclamant, cu mențiunea de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 RON, în raport cu dispozițiile art. 24 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 80/2013, sub sancțiunea anulării cererii de recurs, ca netimbrată.

La 18 ianuarie 2024, petentul A. a formulat cerere de ajutor public judiciar, sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru, iar prin încheierea din camera de consiliu de la 8 februarie 2024, completul a respins cererea petentului de ajutor public judiciar, încheierea fiindu-i comunicată petentului la 22.02.2024, conform dovezii de comunicare de la fila x, dar acesta nu a formulat cerere de reexaminare împotriva încheierii, cale de atac prevăzută de art. 15 alin. (2) din O.U.G. nr. 51/2008 și nici nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru aferente soluționării recursului.

În ședința publică din 21 martie 2024, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția netimbrării recursului.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Deliberând cu prioritate, în conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., asupra excepției netimbrării recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte o va admite și va anula recursul, ca netimbrat, pentru următoarele considerente de drept:

Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanță de urgență, iar, conform art. 33 alin. (1) din același act normativ, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat. Totodată, art. 486 alin. (2) și alin. (3) din C. proc. civ. prevede că la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, sub sancțiunea nulității.

În prezenta cauză, se constată că recurentul-reclamant nu a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 RON, deși, prin rezoluția administrativă din 26 iunie 2023, i s-a pus în vedere obligația de a timbra cererea de recurs cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 200 RON.

Se reține că recurentul-reclamant nu a formulat cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, dar a solicitat acordarea ajutorului public judiciar, sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru.

Prin încheierea din camera de consiliu de la 8 februarie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, pronunțată în dosarul nr. x/2021, completul a respins cererea petentului de ajutor public judiciar, încheierea fiindu-i comunicată petentului la 22.02.2024, conform dovezii de comunicare de la fila x, dar acesta nu a formulat cerere de reexaminare împotriva încheierii, cale de atac prevăzută de art. 15 alin. (2) din OU8G nr. 51/2008, și nici nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru aferente soluționării recursului.

În consecință, neîndeplinirea obligației de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 200 RON, aferentă căii de atac, este imputabilă exclusiv recurentului-reclamant, care nu a înțeles să achite taxa datorată potrivit legii, determinând aplicarea, de către instanță de recurs, a sancțiunii nulității, prevăzută expres la art. 486 alin. (3) din C. proc. civ.

Se mai reține că art. 6 par. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și art. 21 din Constituția României garantează dreptul de acces la justiție, însă acesta nu este unul absolut, ci se pretează la limitări, întrucât necesită, chiar prin natura sa, o reglementare din partea statului. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu a exclus posibilitatea ca interesele unei bune administrări a justiției să poată justifica impunerea unor costuri pentru accesul unei persoane la justiție și a subliniat că suma costurilor, apreciată în lumina circumstanțelor cazului, solvabilitatea solicitantului și faza procedurii sunt factori de care trebuie ținut cont, pentru a determina dacă persoana respectivă a beneficiat de dreptul de acces la justiție sau dacă, din cauza sumei totale a cheltuielilor, accesul la justiție a fost restrâns până în punctul în care s-a atins esența lui (cauza Tolstoy-Miloslavski, par. 61-63, cauza Kreuz, par. 59-60).

Privite lucrurile din această perspectivă, se constată că, în prezenta cauză, taxa judiciară de timbru fixată prin rezoluția administrativă din 26 iunie 2023 are un cuantum redus (200 RON), recurentul-reclamant a avut posibilitatea legală de a formula cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru sau cerere de reexaminare împotriva încheierii prin care i-a fost respinsă cererea de acordare a ajutorului public judiciar, iar calea de atac a recursului este una extraordinară. În raport cu aceste elemente specifice, nu se poate reține că, prin anularea ca netimbrat a recursului declarat de către reclamant, s-ar aduce atingere dreptului său fundamental de acces la justiție.

Față de aceste considerente, în raport cu dispozițiile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 și ale art. 486 alin. (2) și alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția netimbrării recursului, invocată din oficiu la termenul din 21 martie 2024, și va anula, ca netimbrat, recursul formulat de către reclamant împotriva deciziei civile nr. 979 din 5 aprilie 2023 a Curții de Apel Alba Iulia, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția netimbrării recursului, invocată din oficiu.

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 979 din 5 aprilie 2023 a Curții de Apel Alba Iulia, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 martie 2024.