Decizia nr. 720/2024 — ÎCCJ, Secția I civilă — cale de atac împotriva sentinței nr. 1112/2021 a Tribunalului Sibiu

Obiectul cauzei Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată în data de 22 martie 2021, pe rolul Tribunalului Sibiu, sub număr de dosar x/2021, petentul A., cu domiciliul ales la B., a chemat în judecată pe pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Tribunalul Vâlcea și Tribunalul București, pentru a fi obligați să repare pagubele cauzate prin erori judiciare din dosarele numărul x/2020 și y/2020, care constau în 6540 RON debit și cheltuieli de executare, plus eventuale cheltuieli suplimentare, dobânzi și suma de 100 RON cheltuieli judiciare către stat, la care a fost obligat în mod abuziv.

Sentința pronunțată de Tribunalul Sibiu Prin sentința civilă nr. 1112 din 17 decembrie 2021, Tribunalul Sibiu a respins excepția nulității întâmpinării, invocată de reclamant. A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Tribunalul București și Tribunalul Vâlcea și a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu acești pârâți, ca fiind formulată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă. A respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor. Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamantul A. și B., solicitând anularea hotărârii și obligarea pârâților la plata daunelor cauzate prin erori judiciare.

Decizia pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia Prin decizia civilă nr. 1613/2023 din 23 mai 2023, Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă a anulat ca netimbrat apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 1112/2021 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr. x/2021. A respins apelul declarat de B. împotriva aceleiași sentințe ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală activă.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva deciziei nr. 1613/2013 din 23 mai 2023 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă, a declarat recurs reclamantul A.. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la 23 august 2023 și a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr.

Prin rezoluția din septembrie 2023 s-a dispus comunicarea recursului, cu mențiunea că intimații au obligația de a depune întâmpinare la recursul părții adverse în termen de 30 de zile de la comunicare și, de asemenea, s-a pus în vedere reclamantului să achite o taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 RON. 5. Motivele de recurs În cuprinsul cererii de recurs, reclamantul A. a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare. A susținut că, prin decizia menționată a fost anulat ca netimbrat apelul formulat împotriva sentinței civile numărul 1112 din 17 decembrie 2021, pronunțată de Tribunalul Sibiu, ca hotărârea este lovită de nulitate absolută, fiind dată cu încălcarea normelor de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității absolute și a normelor de drept material. A mai arătat că a formulat cerere de ajutor public judiciar, care nu a fost soluționată, astfel că hotărârea este dată cu încălcarea normelor de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității absolute, sustinand ca nu are nicio relevanță că ar fi fost soluționată anterior altă cerere de ajutor public, intrucat O.U.G. nr. 51/2008 nu interzice formularea mai multor cereri de ajutor public judiciar, cu atât mai mult cu cât pe parcursul judecății pot interveni modificări în ce privește îndeplinirea sau neîndeplinirea dispozițiilor legale privind acordarea ajutorului public, Se menționează că jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, cât și a altor instanțe este în acest sens. Mai arata că hotaririle date in soluționarea primei cereri de ajutor public judiciar, cât și în soluționarea cererii de reexaminare, fiind nemotivate sunt lovite de nulitate absoluta. În acestea se menționează, contrar actelor aflate la dosar, că nu a fost depus niciun document invocat de petent, fără nicio altă motivare, respectiv adeverința de la angajator și altele, deși acestea se aflau depuse la dosar la data soluționării cererii de ajutor public judiciar, cu atât mai mult la data soluționării cererii de reexaminare. Arată că în acest mod au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale, dreptul la un proces echitabil și dreptul de acces la justiție, consacrat de art. 21 din Constituție și art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului. Mai arată că instanța de fond, Tribunalul Sibiu, a admis cererea privind ajutorul public judiciar, în sensul eșalonării plății taxei judiciare de timbru în cuantum de 437 RON prin eșalonarea plății acesteia. Recurentul nu și-a întemeiat în drept cererea de recurs. Nu au fost identificate motive de recurs de ordine publică.

Apărările formulate în cauză Intimatul-pârât Tribunalul București a depus întâmpinare la recursul declarat de recurentul-reclamant A., comunicată, solicitând respingerea recursului ca nefondat. Intimații Statul Român prin Ministerul Finanțelor și Tribunalul Vâlcea nu au depus întâmpinare la dosarul cauzei.

Procedura în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție Prin rezoluția de primire din septembrie 2023, s-a pus în vedere reclamantului să depună taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 RON, obligație comunicată părții la 23 octombrie 2023, conform dovezii de înmânare de la dosar recurs. Prin rezoluția din 29 noiembrie 2023, a fost fixat termen de judecată la 06 februarie 2024, cu citarea părților, în ședință publică, în vederea soluționării recursului. Prin încheierea din ședința publică din 06 februarie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a suspendat judecarea recursului declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 1613 din 23 mai 2023 a Curții de Apel Alba Iulia, secția I civilă, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa părților. La data de 06 februarie 2024, după ridicarea ședinței de judecată, reclamantul A. a depus cerere de ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 RON, precum și adeverință emisă de angajator, detaliind veniturile pe ultimele trei luni anterioare formulării cererii. Prin cererea formulată la 13 februarie 2024, reclamantul A. a solicitat repunerea cauzei pe rol. Prin rezoluția din 26 februarie 2024, s-a stabilit termen la 19 martie în ședință publică, cu citarea părților, în vederea soluționării cererii de repunere pe rol a cauzei și a recursului declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 1613 din 23 mai 2023 a Curții de Apel Alba Iulia, secția I civilă; de asemenea, prin aceeași rezoluție s-a stabilit termen la 19 martie în camera de consiliu, fără citarea părților, în vederea soluționării cererii de ajutor public judiciar, formulată de petentul A.. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând decizia recurată, precum și actele și lucrările dosarului, pe baza criticilor formulate prin motivele de recurs și prin raportare la dispozițiile legale aplicabile în cauză, se apreciază că recursul este fondat, pentru considerentele ce urmează. Prioritar, raportat la soluția de admitere a cererii de acordare a ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru formulată de petentul A., prin încheierea pronunțată în ședința din camera de consiliu din 19 martie 2024, în dosar nr. x/2021, Înalta Curte constată că recurentul a fost scutit de la plata taxei de timbru judiciar în cuantum de 20 RON, situație în care urmează a fi admisă cererea de repunere pe rol formulată de recurentul-reclamant A. și pe cale de consecință, a se dispune repunerea cauzei pe rol. Cum prin motivele de recurs, recurentul-reclamant A. a susținut, în esență, că, prin decizia recurată, a fost anulat ca netimbrat apelul formulat împotriva sentinței civile numărul 1112 din 17 decembrie 2021, pronunțată de Tribunalul Sibiu, hotărârea fiind dată cu încălcarea normelor de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității absolute, motivele expuse pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. Înalta Curte reține că dispozițiile art. 488 pct. 5 C. proc. civ. vizează neregularități de ordin procedural care sunt sancționate cu nulitatea de art. 174 C. proc. civ. Potrivit art. 174 C. proc. civ.: (1) Nulitatea este sancțiunea care lipsește total sau parțial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerințelor legale, de fond sau de formă. (2) Nulitatea este absolută atunci când cerința nerespectată este instituită printr-o normă care ocrotește un interes public. (3) Nulitatea este relativă în cazul în care cerința nerespectată este instituită printr-o normă care ocrotește un interes privat. Prin urmare, nulitatea reprezintă principala sancțiune ce se răsfrânge asupra actelor de procedură care au fost aduse la îndeplinire cu nesocotirea dispozițiilor legale În ipoteza nerespectării regulilor de procedură, nerespectare ce atrage sancțiunea nulității, se pot include mai multe neregularități de ordin procedural, începând de la nesemnarea cererii de chemare în judecată, nelegala citare a uneia dintre părți, nesemnarea cererii reconvenționale, nesocotirea principiilor publicității, oralității, contradictorialității, disponibilității, etc. Cum dispozițiile art. 174 alin. (1) C. proc. civ. constituie dreptul comun în materia actelor de procedură, rezultă că textul vizează o singură ipoteza de nulitate: încălcarea formelor procedurale. Raportând cele expuse la litigiul pendinte, Înalta Curte reține că sunt incidente dispozițiile procedurale care reglementează principiile fundamentale ale procesului civil, și anume art. 5 alin. (1) C. proc. civ., conform căruia judecătorii au îndatorirea să primească și să soluționeze orice cerere de competența instanțelor judecătorești, potrivit legii, precum și art. 22 alin. (6) C. proc. civ., potrivit cărora judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel. Din această perspectivă, Înalta Curte reține că, prin încheierea din 13 septembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă în dosarul nr. x/2021 s-a constatat că apelantul A. datorează taxă de timbru în cuantum de 218,5 RON, reprezentând 1/2 din taxa achitată la instanța de fond. Instanța a dispus amânarea judecării cauzei la 8 noiembrie 2022, fiind citat apelantul reclamant A., la domiciliul ales, cu mențiunea achitării taxei de timbru în cuantum de 218,5 RON, sub sancțiunea anulării apelului ca netimbrat. La data de 07 noiembrie 2022, prin poștă electronică, apelantul reclamant A. a formulat cerere de acordare a ajutorului public judiciar prevăzut de O.U.G. nr. 51/2008 sub forma scutirii, reducerii, eșalonării plății taxei judiciare de timbru în cuantum de 219 RON. Prin încheierea din 08 noiembrie 2022, cauza a fost amânată la 06 decembrie 2022, urmând a fi citat apelantul reclamant A., la domiciliul ales, cu mențiunea de a depune la dosar înscrisurile prevăzute de art. 14 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/2008, în vederea soluționării cererii de ajutor public judiciar, dovada citării la dosar apel. Cererea de ajutor public judiciar formulată la 07 noiembrie 2022 a fost respinsă prin încheierea din 06 decembrie 2022, pronunțată în același dosar nr. x/2021 de Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă, prin aceeași încheiere fiind acordat termen pe fond la 23 mai 2023, pentru când s-a pus în vedere apelantului A. obligația de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 218,5 RON, sub sancțiunea anulării cererii de apel. Împotriva respectivei încheieri din 06 decembrie 2022, petentul A. a formulat cerere de reexaminare, respinsă prin încheierea civilă nr. 5/2023 din 12 ianuarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă în dosarul nr. x/2021. La data de 23 mai 2023, prin poștă electronică, apelantul reclamant A. a formulat cerere de acordare a ajutorului public judiciar prevăzut de O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă sub forma scutirii sau reducerii plății taxei judiciare de timbru în cuantum de 219 RON (evidențierea aparține petentului, așa cum a fost formulată în cererea respectivă). Prin decizia nr. 1613/2023 din 23 mai 2023, Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă a anulat ca netimbrat apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 1112/2021 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr. x/2021 și a respins apelul declarat de B. împotriva aceleiași sentințe ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală activă. Cât privește cererea de acordare a ajutorului public judiciar formulată la data de 23 mai 2023, prin poștă electronică, de apelantul reclamant A., Curtea de Apel Alba Iulia a arătat, în practicaua deciziei civile nr. 1613/2023 din 23 mai 2023, "că cererea de ajutor public judiciar a fost soluționată prin încheierea din 06.12.2022, o altă reiterare a acestei cereri formulate de apelantul A., la data prezentei, nu mai poate fi soluționată". Potrivit dispozițiilor art. 4 din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, poate solicita acordarea ajutorului public judiciar, în condițiile ordonanței de urgență enunțate orice persoană fizică, în situația în care nu poate face față cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obținerea unor consultații juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiție, fără a pune în pericol întreținerea sa ori a familiei sale. Cererea de acordare a ajutorului public judiciar se adresează instanței competente pentru soluționarea cauzei în care se solicită ajutorul. Cât privește soluționarea cererii de acordare a ajutorului public judiciar, art. 15 din O.U.G. nr. 51/2008 prevede că asupra cererii de acordare a ajutorului public judiciar, instanța se va pronunța prin încheiere motivată, dată în camera de consiliu, analizând înscrisurile depuse de părți și de autoritățile competente la dosar, părțile nefiind citate la soluționarea cererii. Pronunțarea soluției se va realiza tot în ședință publică, conform art. 402 din C. proc. civ. Dispozițiile art. 16 din O.U.G. nr. 51/2008 menționează că ajutorul public judiciar poate fi refuzat când este solicitat abuziv, când costul său estimat este disproporționat față de valoarea obiectului cauzei, precum și atunci când acordarea ajutorului public judiciar nu se solicită pentru apărarea unui interes legitim ori se pretinde pentru o acțiune care contravine ordinii publice sau celei constituționale. Din perspectiva celor expuse, Înalta Curte reține că ajutorul public judiciar are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil și garantarea accesului la actul de justiție. În contextul expus, Înalta Curte reține că instanța de apel a relevat în mod nelegal că a doua cerere de ajutor public judiciar ar reprezenta reiterarea cererii soluționate prin încheierea din 06 decembrie 2022. În condițiile în care cele două cereri nu erau identice, instanța avea obligația soluționării celei de-a doua cereri. Or, în condițiile în care cererea de acordare a ajutorului public judiciar formulată la data de 23 mai 2023 nu a fost soluționată de instanța de apel, Înalta Curte reținând incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., în temeiul art. 497 C. proc. civ., urmează a admite recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 1613 din 23 mai 2023 a Curții de Apel Alba Iulia, secția I civilă, a se casa decizia recurată cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe de apel. În ceea ce privește celelalte motive de recurs, prin care se critică modalitatea de soluționare a primei cereri de ajutor public judiciar, soluționată prin încheierea din 06 decembrie 2022, cât și modalitatea de soluționare a cererii de reexaminare, Înalta Curte constată că acestea nu pot face obiect al analizei, întrucât încheierea de reexaminare prin care s-a soluționat respectiva cerere are caracter definitiv, potrivit dispozițiilor art. 15 alin. (3) din O.U.G. nr. 51/2008 iar, potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.