ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 471/2023

Sentința pronunțată de Tribunalul București Prin sentința civilă nr. 1284 din 7 iunie 2019, pronunțată de către Tribunalul București, secția a V-a civilă a fost admisă excepția nulității, fiind anulată cererea de completare a sentinței civile nr. 1114 din 7 octombrie 2016, pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă, în dosarul nr. x/2016, formulată de reclamantul A.. Împotriva sentinței civile nr. 1284 din 7 iunie 2019, pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă, a declarat apel apelantul-reclamant A., la data de 26 august 2019.

Decizia pronunțată de Curtea de Apel București Prin decizia civilă nr. 1555A din 8 noiembrie 2021, pronunțată de către Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a fost respins, ca nefondat, apelul formulat de apelantul-reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 1284 din 7 iunie 2019, pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva deciziei civile nr. 1555A din 8 noiembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a declarat recurs recurentul-reclamant A., la data de 13 noiembrie 2021. În cuprinsul cererii de recurs, recurentul-reclamant a menționat că decizia recurată este netemeinică, nelegală și a fost dată cu aplicarea greșită a legii, întrucât instanța de apel nu a procedat la judecarea cauzei. A mai arătat că ar fi solicitat în data de 8 noiembrie 2021 suspendarea cauzei în temeiul dispozițiilor art. 413 C. proc. civ. până la soluționarea cererii de completare a dispozitivului sentinței apelate. Concluzionând, recurentul solicită casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare. În drept, recurentul nu a indicat vreunul din motivele de nelegalitate reglementate prin dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

Înregistrarea recursului la Înalta Curte de Casație și Justiție Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție la 07 aprilie 2022 și a fost repartizat aleatoriu completului filtru nr. 10, astfel cum reiese din fișa Ecris și din referatul de repartizare aleatorie .

Procedura de filtru Prin raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului s-a reținut că partea are deschisă calea de atac a recursului, este formulat în termen legal și îndeplinește cerințele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. a), c) și e) din C. proc. civ., sub sancțiunea nulității. Totodată, s-a reținut că recursul nu cuprinde motive de nelegalitate care să vizeze hotărârea atacată, cerință a cărei lipsă este sancționată cu nulitatea potrivit art. 486 alin. (3) din C. proc. civ. Raportul întocmit în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ. a fost comunicat părților la data de 27 decembrie 2022. Nu s-au formulat puncte de vedere la raport. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând recursul în raport de excepția nulității recursului, reținute prin raportul întocmit în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate. Totodată, conform dispozițiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului. Aceeași sancțiune intervine și în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din cele statuate de art. 489 alin. (2) din același act normativ. A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat. Așadar, pe lângă cerința încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte reține că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței care a pronunțat hotărârea atacată, în caz contrar, neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs. În cauză, prin decizia civilă nr. 1555A din data de 08 noiembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București – secția a IV-a civilă, s-a respins ca nefondat apelul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 1284 din 07 iunie 2019, pronunțată de Tribunalul Bucurști, secția a V-a civilă. Se constată că prin recursul formulat, aspectele dezvoltate de recurentul-reclamant în cuprinsul cererii de recurs vizează numai nemulțumirea părții cu privire la soluția pronunțată de instanța de apel, fără a fi formulate critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva vreunui motiv de casare dintre cele expres și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. Înalta Curte reține că instanța învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judiciar eficient numai în măsura în care astfel de motive de nelegalitate sunt indicate și dezvoltate într-o formă explicită și se referă la una din situațiile cuprinse în art. 488 din C. proc. civ. Reproducerea, prin cererea de recurs, a stării de fapt și a nemulțumirilor părților cu privire la soluția adoptată de instanța ce a pronunțat hotărârea atacată nu se constituie într-o critică de nelegalitate a deciziei, art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. statuând că recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ. Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanței competente controlul conformității hotărârii atacate cu regulile de drept, iar când criticile formulate nu se raportează punctual, la conținutul deciziei supuse acestei căi extraordinare de atac, ci sentinței pronunțate de prima instanță, atrag nulitatea recursului, întrucât nu combat dezlegarea juridică dată problemelor litigioase prin hotărârea instanței de apel. Astfel, obiectul recursului constituindu-l decizia civilă nr. 1555 A din data de 08 noiembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București – secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2019, completată prin decizia nr. 153 A din 07 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București – secția a IV-a civilă în același dosar, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispozițiile art. 488 C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, pentru care motive este nelegal raționamentul instanței în soluția de respingere a apelului, ca nefondat, așa încât criticile din recurs urmau a se circumscrie acestei dezlegări. Pentru aceste considerente, întrucât aspectele invocate de recurentă nu se încadrează în prevederile art. 488 din C. proc. civ. și nu se grefează pe conținutul deciziei atacate și cum, în cauză, nu pot fi reținute, în raport de prevederile art. 489 alin. (3) din C. proc. civ., motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancțiunea expres prevăzută de art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., respectiv aceea a nulității recursului.