ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1324/2021

Obiectul cauzei: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 4 București, secția civilă la 17 octombrie 2016 sub nr. x/2016, prin disjungerea cererii reconvenționale formulate în cadrul dosarului nr. x/2016, reclamantul A. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța în contradictoriu cu pârâta B., să dispună anularea hotărârii Adunării Generale a B. din 22 iunie 2011. Prin sentința civilă nr. 13761 din 14 decembrie 2016 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul nr. x/2016 s-a respins cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta B., ca neîntemeiată. Prin decizia civilă nr. 1865A pronunțată la 7 iunie 2017 de Tribunalul București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2016 s-a admis excepția netimbrării și a fost anulat apelul formulat de apelantul reclamant A. în contradictoriu cu pârâta B., ca netimbrat. La data de 2 noiembrie 2017 reclamantul A. a formulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr. 1865A din 7 iunie 2017 pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2016, contestație înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă sub nr. x/2017.

Decizia pronunțată de tribunal: Prin decizia civilă nr. 4109 A din 5 decembrie 2018 pronunțată de Tribunalului București, secția a III-a civilă în dosarul nr. x/2017 s-a constatat perimată contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 1865A din 7 iunie 2017 pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2016, în contradictoriu cu pârâta B..

Decizia pronunțată de curtea de apel: Prin decizia civilă nr. 208 din 26 februarie 2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III - a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a fost constat perimat recursul formulat de recurentul contestator A. împotriva deciziei civile nr. 4109 A din 5 decembrie 2018, pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă, în contradictoriu cu intimata B..

Calea de atac exercitată în cauză: Prin cererea transmisă prin e-mail la 4 martie 2021, petentul A. a declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 208 din 26 februarie 2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, cale de atac ce nu a fost motivată, astfel cum prevăd dispozițiile art. 487 C. proc. civ.

Înregistrarea recursului la Înalta Curte de Casație și Justiție: Dosarul a fost înregistrat pe rolul înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la data de 18 martie 2021 și repartizat completului de filtru CF x. În cuprinsul memoriului de recurs, petentul A. nu a dezvoltat critici de natură a fi încadrate în vreunul dintre motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ. A arătat că înțelege să declare recurs împotriva hotărârii nr. 208 din 26 februarie 2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, apreciind că această decizie este netemeinică și nelegală. A solicitat anularea hotărârii și trimiterea cauzei la Curtea de Apel București pentru continuarea judecății. A precizat că a formulat cerere pentru comunicarea hotărârii recurate. Cererea de recurs nu a fost întemeiată în drept. În aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la 8 aprilie 2021și comunicat părților la 16 aprilie 2021. În cuprinsul raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, s-a reținut că aspectele prezentate de recurent nu pot fi circumscrise motivelor de nelegalitate limitativ prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ. Constatându-se încheiată procedura de comunicare, a fost stabilit termen la 10 iunie 2021, în complet de filtru, fără citarea părților, în vederea soluționării căii de atac. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție: Examinând recursul în raport de excepția de nulitate invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reține următoarele: Cererea de recurs formulată de recurentul A. nu conține precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate. Potrivit dispoziției imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar în conformitate cu prevederile art. 488 C. proc. civ., casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute. În conformitate cu prevederile art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, sancțiunea nulității intervine și în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ. Făcând aplicarea acestor dispoziții la speța dedusă judecății, reiese că, astfel cum prevede art. 470 alin. (5) C. proc. civ., în cazul în care termenul pentru exercitarea recursului curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii (în cauză termenul este de 5 zile curge de la pronunțare), motivarea recursului se va face într-un termen de aceeași durată care curge de la data comunicării hotărârii. În conformitate cu mențiunile de pe procesul-verbal de înmânare existent la dosarul Curții de Apel București, reiese faptul că decizia civilă nr. 208 din 26 februarie 2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a fost comunicată petentului A. la 10 martie 2021, dată de la care începe să curgă termenul de 5 zile prevăzut de lege pentru motivarea căii de atac. Potrivit dispozițiilor art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește. Așadar, termenul pentru motivarea căii de atac s-a împlinit la data de 17 martie 2021, dată până la care recurentul-petent nu a depus la dosar motivele de recurs. Or, cererea de recurs, astfel cum a fost formulată, nu conține precizări care să reprezinte o minimă argumentare a vreunei critici de nelegalitate de natură să învestească instanța de recurs cu soluționarea căii de atac. Recursul este o cale extraordinară de atac de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanței competente controlul conformității hotărârii atacate cu regulile de drept incidente cazului concret dedus judecății, control care nu este posibil fără o motivare a căii de atac în sensul exigențelor textului legal anterior menționat. În consecință, se reține că prin nemotivarea căii de atac în termenul prevăzut de lege intervine sancțiunea nulității, astfel că Înalta Curte urmează a anula recursul.