ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 443/2023

Obiectul cererii de chemare în judecată. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă, la data de 20 februarie 2013 sub nr. x/2013 reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta B., solicitând instanței pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare cu privire la imobilul apartament situat în București, str. x, mansardă, precum și cu privire la terenul aferent acestuia. În drept, reclamanta a invocat art. 1669 din C. civ., art. 148 din C. proc. civ.

Hotărârea pronunțată de Tribunalul București. Prin sentința civilă nr. 172/12.02.2015 Tribunalul București, secția a V-a civilă a admis cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta B., a constatat că între reclamanta A. și pârâta B. a fost încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare cu privire la apartamentul nr. x situat în București, str. x, la mansardă, cu teren aferent de sub construcție în suprafață de 82,28 mp, hotărârea ținând loc de contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la apartamentul mai sus indicat în privința cumpărătoarei A. și vânzătoarei B.. Instanța a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 10.771 RON cu titlul de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, onorariul de expert și onorariul de avocat. Împotriva acestei sentințe, la data de 06 martie 2015, a formulat apel C. S.A., invocând calitatea de creditor al pârâtei B., pe calea acțiunii oblice, conform art. 1558 - 1560 din C. civ., solicitând anularea în tot a sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, schimbarea în tot a sentinței în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

Hotărârea pronunțată de Curtea de Apel București. Prin încheierea de ședință din data de 07 aprilie 2016, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a dispus, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., suspendarea judecării apelului declarat de apelanta C. S.A. împotriva sentinței civile nr. 172 din 12 februarie 2015 pronunțate de Tribunalul București, secția a V-a civilă, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A. și cu intimata B., până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, apreciindu-se, în esență, pentru argumentele expuse în cuprinsul încheierii, că stabilirea infracțiunilor pentru care s-a început urmărirea penală are o înrâurire hotărâtoare asupra deciziei care se va pronunța în cauză. La data de 8 august 2017, apelanta C. S.A. a formulat o cerere de repunere pe rol a cauzei și reluarea judecății cauzei, cerere care a fost respinsă de Curte, ca fiind neîntemeiată, prin încheierea pronunțată în acest dosar la data de 2 noiembrie 2017. La data de 30 martie 2021, intimata-reclamantă A. a formulat o cerere de repunere pe rol a cauzei în vederea constatării perimării apelului exercitat în cauză, invocându-se soluționarea dosarului penal nr. x/2013 Prin încheierea din 17 iunie 2021, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a dispus repunerea cauzei pe rol și a acordat termen la 23.09.2021, fiind dispusă emiterea unei adrese către Ministerul Public în vederea înaintării dovezilor de comunicare către C. și B. a soluției de clasare din data de 8.05.2019, dispuse în dosarul penal nr. x/2018, cauza fiind amânată la datele de 18 noiembrie 2021 și 27 ianuarie 2022 pentru revenirea cu adresă în sensul arătat anterior. Prin decizia nr. 163A/10.02.2022 pronunțată de Curtea de Apel București – secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2013, s-a constatat perimat apelul formulat de apelanta C. S.A. împotriva sentinței civile nr. 172 din 12 februarie 2016 pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă, în dosarul nr. x/2013.

Calea de atac exercitată în cauză. Împotriva încheierii din 17 iunie 2021 și a deciziei nr. 163A/10.02.2022, pronunțate de Curtea de Apel București, a declarat recurs C. S.A. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 21 iunie 2022 și a fost repartizat aleatoriu completului de filtru nr. 9.

Procedura de filtru. Prin raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului s-a reținut, în ceea ce privește recursul declarat împotriva încheierii din 17.06.2021 pronunțate de Curtea de Apel București, prin care s-a dispus repunerea pe rol a cauzei, că, față de art. 414 din C. proc. civ., încheierea prin care s-a admis cererea de repunere pe rol poate fi atacată odată cu fondul, dacă hotărârea pronunțată, prin care instanța se dezînvestește, este susceptibilă de vreo cale de atac. Soluția decurge din faptul că aceste încheieri sunt încheieri premergătoare, iar atacarea lor odată cu fondul, afară de cazul când legea dispune altfel, este prevăzută de art. 466 alin. (4) din C. proc. civ., normă aplicabilă și în recurs potrivit art. 494 din C. proc. civ. În ceea ce privește calea de atac a recursului declarat împotriva deciziei nr. 163A/10.02.2022 pronunțate de Curtea de Apel București, s-a considerat că aceasta este admisibilă, în conformitate cu dispozițiile art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., care stipulează că hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare. Raportorul a concluzionat că recursul este declarat și motivat în termenul legal, împotriva unor hotărâri supuse acestei căi de atac; recursul este legal timbrat; urmând a se avea în vedere excepția tardivității recursului și excepția lipsei de interes, invocate prin întâmpinare. Prin încheierea din 22.11.2022, Înalta Curte a constatat că recursul împotriva deciziei nr. 163A/10.02.2022 pronunțate de Curtea de Apel București a fost declarat la 16 februarie 2022 (plic fila x), motivarea recursului s-a depus la 15 iunie 2022, ora 22:00 (e-mail - fila x), iar decizia atacată a fost comunicată la data de 9 iunie 2022. Astfel, s-a reținut că recursul a fost motivat în ultima zi a termenului legal prevăzut de dispozițiile art. 421 din C. proc. civ., dar după ora la care încetează activitatea la instanță, motiv pentru Înalta Curte a constatat că se impune continuarea procedurii de filtru și întocmirea unui supliment la raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, avându-se în vedere considerentele deciziei nr. 34/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție în examinarea sesizării privind dezlegarea modului de interpretare a dispozițiilor art. 182 și art. 183 C. proc. civ., față de prevederile tranzitorii ale art. 24 și art. 25 din cod și prin raportare la data începerii litigiului. Prin suplimentul la raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului s-a arătat că recursul a fost motivat în ultima zi a termenului legal prevăzut dispozițiile art. 421 din C. proc. civ., dar după ora la care încetează activitatea la instanță, astfel că ar fi incidență excepția nulității căii de atac pentru motivarea căii de atac cu depășirea termenului legal. Completul de filtru C9, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului către părți, pentru ca acestea să depună punct de vedere, așa cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ. Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat părților la datele de 5, respectiv 6 octombrie 2022. Prin încheierea pronunțată în ședința din camera de consiliu din 22 noiembrie 2022, s-a dispus continuarea procedurii de filtru și întocmirea unui supliment la raportul asupra admisibilității în principiu a recursului. Suplimentul la raport a fost comunicat părților la data de 23 ianuarie 2023, conform dovezilor aflate la dosar recurs. Părțile nu au depus puncte de vedere la raport și nici la suplimentul la raport. Prin rezoluția din 14 februarie 2023, s-a fixat termen de judecată la 07 martie 2023, în camera de consiliu, pentru analiza admisibilității în principiu a recursului. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție. Analizând recursul, prin raportare la dispozițiile art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele: Obiectul recursului este reprezentat de decizia nr. 163 din 10 februarie 2022 și încheierea premergătoare din 17 iunie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Prin decizia menționată, s-a constatat perimat apelul formulat de apelanta C. S.A. împotriva sentinței civile nr. 172 din 12.02.2016 pronunțate de Tribunalul București, secția a V-a civilă în dosarul nr. x/2013. Potrivit art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., hotărârea de perimare este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare. C. S.A. a declarat recurs împotriva deciziei menționate la data de 16 februarie 2022, astfel cum rezultă din data ștampilei aplicate pe plicul depus la dosar la fila x. În ceea ce privește motivarea căii de atac, art. 470 alin. (5) din C. proc. civ. stabilește că, în cazul în care termenul pentru exercitarea apelului curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea apelului se va face într-un termen de aceeași durată, care curge, însă, de la data comunicării hotărârii, iar art. 487 din C. proc. civ. prevede că recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute de art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs. În consecință, în aplicarea prevederilor arătate, termenul de motivare a recursului este de 5 zile de la comunicarea hotărârii. Decizia respectivă a fost comunicată recurentei C. la data de 9 iunie 2022, conform dovezii de comunicare aflate la dosarul Curții de Apel, iar motivarea recursului a fost trimisă instanței la data de 15 iunie 2022, ora 22:00, prin poșta electronică, astfel cum rezultă din dovada depusă în acest sens la dosar la fila x. Având în vedere data cererii de chemare în judecată, 20.02.2013, Înalta Curte constată că, față de prevederile art. 24 și 25 alin. (1) din C. proc. civ., cauzei îi sunt aplicabile dispozițiile codului în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018, astfel cum erau acestea în vigoare la data începerii procesului. Conform art. 183 alin. (1) din C. proc. civ., în forma arătată, actul de procedură depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare este socotit a fi făcut în termen. Dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, astfel cum stabilea 182 alin. (2) din C. proc. civ. Prin decizia nr. 34/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, aplicabilă procesului față de data începerii acestuia, astfel cum s-a arătat mai sus, s-a stabilit că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 182 și art. 183 din C. proc. civ., actul de procedură transmis prin fax sau poștă electronică, în ultima zi a termenului care se socotește pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanță, nu este socotit a fi depus în termen. În contextul expus, constatându-se că recursul a fost motivat în ultima zi a termenului legal prevăzut dispozițiile art. 421 din C. proc. civ., 15 iunie 2022, dar după ora la care încetează activitatea la instanță, orele 22:00, în cauză este incidentă sancțiunea nulității căii de atac pentru motivarea acesteia cu depășirea termenului legal, în temeiul art. 489 alin. (1) din C. proc. civ. În consecință, constatând că în cauză nu este incidentă ipoteza art. 489 alin. (3) din C. proc. civ. privind invocarea din oficiu a unor eventuale motive de casare de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancțiunea menționată, aceea a nulității recursului declarat împotriva deciziei nr. 163 din 10 februarie 2022 și încheierii din 17 iunie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București – secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.