ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 439/2023

Ședința publică din data de 7 martie 2023

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la data de 01 august 2022 sub nr. de dosar x/2022, contestatoarea A. a formulat, în contradictoriu cu intimata Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați – Serviciul Fiscal Municipal Mangalia, contestație la executare și contestație la titlu împotriva somației nr. x/15.07.2022 și a titlului executoriu nr. x/15.07.2022, solicitând anularea acestora.

În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că, prin actele contestate, i s-a impus suma de 1.819 RON reprezentând venituri din despăgubiri, însă nu datorează această sumă și nu i s-a comunicat niciun act, astfel că nu are calitatea de debitor.

În drept, contestatoarea a invocat dispozițiile art. 711 și următoarele din C. proc. civ.

Prin notele de ședință depuse la 04 octombrie 2022, intimata a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Bacău, secția civilă .

2.1. Prin sentința civilă nr. 5656/2022 din 01 noiembrie 2022, Judecătoria Bacău, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Mangalia.

Pentru a hotărî astfel, instanța a avut în vedere art. 260 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, și a apreciat că, față de dispozițiile art. 3 alin. (2) din același cod, devin aplicabile dispozițiile art. 651 alin. (1) și (2) din C. proc. civ., competența de soluționare a contestațiilor la executare aparținând instanței de executare, care este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

Față de împrejurarea că, la data sesizării organului de executare silită, domiciliul debitorului era în sat 2 Mai, comuna Limanu, localitate aflată în circumscripția Judecătoriei Mangalia, instanța a considerat că aceasta devine competentă a soluționa contestația la executare.

2.2. Învestită prin declinare, Judecătoria Mangalia, secția civilă, prin sentința civilă nr. 54 din 17 ianuarie 2023, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bacău, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Instanța a apreciat că sunt aplicabile dispozițiile art. 651 din C. proc. civ., în forma în vigoare la data sesizării organului de executare, iar instanța de executare nu este Judecătoria Mangalia, ci Judecătoria Bacău. În acest sens, instanța a constatat că data sesizării organului de executare este 15.07.2022, dată la care s-a format dosarul de executare silită nr. 8526, aspect ce rezultă din chiar cuprinsul întâmpinării, executare începută în temeiul titlului de creanță constând în decizia nr. x din 31.12.2021, devenit ulterior titlu executoriu. De asemenea, instanța a constatat că, potrivit verificărilor efectuate în baza de date a Direcției de Evidență a Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, la data de 15.07.2022 (data sesizării organului de executare) domiciliul debitoarei se afla în comuna Hemeiuș, jud. Bacău, localitate aflată în circumscripția teritorială a Judecătoriei Bacău.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență.

Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui soluționare a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Prin contestația la executare ce face obiectul cauzei în care s-a ivit conflictul de competență, contestatoarea A. a solicitat, în contradictoriu cu intimata Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați – Serviciul Fiscal Municipal Mangalia, anularea somației nr. x/15.07.2022 și a titlului executoriu nr. x/15.07.2022.

În speță, Judecătoria Bacău și Judecătoria Mangalia și-au declinat reciproc competența teritorială de soluționare a cauzei, soluționând diferit problema domiciliului debitorului la data sesizării organului de executare.

Verificând actele și lucrările dosarului, se constată că procesul având ca obiect contestație la executare vizează, astfel cum a precizat contestatoarea, actele de executare efectuate în dosarul de executare nr. 8526 al Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Galați, Serviciul Fiscal Municipal Mangalia.

În dosarul menționat, somația a fost emisă la data de 1.07.2013, în baza art. 145 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, înscrisul fiind depus în copie la dosarul Judecătoriei Bacău.

În raport de data menționată, Înalta Curte constată că executarea silită este supusă reglementării actului normativ indicat, în vigoare la momentul respectiv. Astfel, conform art. 145 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, executarea silită începe prin comunicarea somației iar potrivit art. 172 alin. (4), contestația de introduce la instanța competentă. Conform art. 2 alin. (3) din același act normativ, unde acesta nu dispune, se aplică C. proc. civ.

Potrivit art. 650 alin. (1) din C. proc. civ., în forma aplicabilă de la 15 februarie 2013 și până la data de 15 iulie 2014, dată fiind constatarea neconstituționalității sale prin Decizia Curții Constituționale nr. 348/17.06.2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 529 din data de 16 iulie 2014, instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. În cauză, executarea silită se realizează de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați – Serviciul Fiscal Municipal Mangalia, situație în care Judecătoria Mangalia este instanța competentă.

Concluzia se impune și în situația în care se are în vedere dispoziția legală menționată în forma ulterioară declarării neconstituționalității. Astfel, instanța de executare este definită de art. 651 alin. (1) din C. proc. civ. ca fiind judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Prin raportare la domiciliul sau sediul debitorului de la data sesizării organului de executare, se constată că somația a fost emisă la data de 1 iulie 2013, potrivit înscrisului aflat la dosarul Judecătoriei Bacău, și comunicată la data de 22.07.2013, conform înscrisului aflat la fila x din același dosar, dată care reprezintă momentul începerii executării silite conform art. 145 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, moment în care domiciliul debitoarei A. era în sat 2 Mai, comuna Limanu, județul Constanța. Acest aspect rezultă din informarea de la dosarul Judecătoriei Bacău, obținută prin consultarea bazei de date a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date.

Faptul că, ulterior, contestatoarea avut reședința stabilită în municipiul Bacău sau că, ulterior începerii executării, și-a schimbat domiciliul, nu reprezintă importanță în stabilirea instanței competente să soluționeze contestația la executare, având în vedere că instanța de executare se stabilește în raport de momentul începerii executării silite, în acest sens statuând și dispozițiile art. 651 alin. (2) din C. proc. civ., conform căruia schimbarea domiciliului sau sediului debitorului ori, după caz, al creditorului după începerea executării silite nu atrage schimbarea competenței instanței de executare.

De asemenea, nu poate fi avută în vedere susținerea intimatei în sensul că instanța în circumscripția căreia se face executarea ar fi competentă să soluționeze cauza, prin raportare la decizia nr. XIV/2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, această decizie având în vedere soluția legislativă conținută în art. 373 alin. (2) din C. proc. civ. din 1865, act normativ care nu este aplicabil cauzei.

În consecință, în aplicarea dispozițiilor legale anterior menționate, în temeiul art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Mangalia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Mangalia.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 martie 2023.