ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 381/2023
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 381/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 2 martie 2023
asupra recursului de față, constată următoarele:
I. Parcursul procesual al cauzei
Obiectul litigiului și soluțiile pronunțate în primă instanță și în căile de atac.
Prin acțiunea înregistrată la 23 iunie 2003, pe rolul Judecătoriei Oradea, sub nr. x/2003, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Comisia Locală Oradea pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 și Comisia Județeană Bihor pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Hotărârii Comisiei Județene Bihor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor nr. 2930/V/15.04.2003, prin care i s-a anulat adeverința de proprietate nr. x/08.09.1992 și, pe cale de consecință, să fie obligate pârâtele să-i elibereze titlu de proprietate pentru suprafața de 0,50 ha, pentru care i s-a eliberat adeverința de proprietate mai sus menționată. A mai solicitat obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr. 6278 din 21 noiembrie 2003, Judecătoria Oradea a respins acțiunea. A admis, în parte, acțiunea reconvențională formulată de pârâta reclamantă reconvențională Comisia Locală de aplicare a Legii nr. 18/1991 Oradea, în contradictoriu cu reclamantul pârât reconvențional A. și Comisia Județeană de aplicare a Legii nr. 18/1991 Bihor și a constatat nulitatea absolută a adeverinței de proprietate nr. x/08.09.1991, emisă pe numele reclamantului A.. A respins acțiunea reconvențională sub aspectul celuilalt capăt de cerere.
Această hotărâre a făcut obiect al apelului, exercitat de reclamant.
Prin decizia civilă nr. 154A din 4 martie 2004, Curtea de Apel Oradea – secția civilă a admis, ca fondat apelul, a schimbat sentința apelată în sensul admiterii plângerii formulate de reclamant și obligării intimatei Comisia Județeană Bihor pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 să valideze propunerea Comisiei Locale, de a constitui în favoarea acestuia dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren de 0,5 ha, teren arabil, prin emiterea unui titlu de proprietate, conform adeverinței nr. x/08.09.1992, eliberată de Comisia Locală Oradea. A respins acțiunea reconvențională formulată de petenta Comisia Locală Oradea pentru aplicarea Legii nr. 18/1991.
Împotriva acestei hotărâri, pârâta-reclamantă-reconvențională Comisia Municipală Oradea pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 a promovat calea de atac a recursului.
Prin decizia civilă nr. 173R din 22 februarie 2005, Curtea de Apel Oradea, secția civilă mixtă a admis, ca fondat, recursul, a modificat decizia atacată în sensul respingerii apelului introdus de reclamant contra sentinței primei instanțe, pe care a păstrat-o în totalitate.
Reclamantul a atacat cu recurs această din urmă decizie.
Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins, ca inadmisibil, recursul, prin decizia nr. 1570 din 16 iulie 2020.
Partea reclamantă a exercitat, din nou, apel împotriva sentinței civile nr. 6278 din 21 noiembrie 2003, pronunțate de Judecătoria Oradea.
Prin decizia civilă nr. 663A din 13 septembrie 2022, Tribunalul Bihor, secția I civilă a respins, ca inadmisibil, apelul, statuând că reclamantul exercitase deja odată această cale de atac, în anul 2003.
Împotriva deciziei tribunalului, reclamantul a declarat recurs.
Prin decizia civilă nr. 309 din 13 decembrie 2022, Curtea de Apel Oradea, secția I civilă a respins, ca nefondat, recursul.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva acestei ultime decizii, reclamantul A. a exercitat calea de atac a recursului, cu care Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a fost învestită la 8 februarie 2023.
Acesta a solicitat admiterea căii de atac și menținerea deciziei civile nr. 154A din 4 martie 2004 a Curții de Apel Oradea – secția civilă.
Apărările formulate în recurs
Intimatele Comisia Locală Oradea de aplicare a Legii nr. 18/1991 și Comisia Județeană Bihor de aplicare a Legilor fondului funciar, deși au fost citate în mod legal pentru soluționarea căii de atac, nu și-au precizat poziția procesuală prin formularea unei întâmpinări.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Analizând recursul exercitat de recurentul A. în raport de excepția inadmisibilității, a cărei analiză este prioritară conform prevederilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Căile de atac, respectiv condițiile în care acestea pot fi exercitate, sunt de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice cauze care ar putea ține în loc, în mod nedefinit, judecata unui proces.
Ca atare, niciuneia dintre părți nu îi este permis să formuleze și nici instanța judecătorească nu se poate învesti cu judecata unei căi de atac exercitată în afara sistemului căilor de atac prevăzute de lege.
Totodată, una din regulile generale privitoare la exercitarea căilor legale de atac constă în aceea că dreptul de a promova o cale de atac este, în principiu, unic și se epuizează odată cu exercitarea lui, ceea ce înseamnă că nimănui nu-i este îngăduit de a uza de două sau mai multe ori de una și aceeași cale de atac.
Potrivit art. 299 alin. (1) C. proc. civ., pot constitui obiect al recursului, "hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională".
Totodată, dispozițiile art. 377 alin. (2) din același act normativ enumeră, la punctul 4, categoriile de hotărâri irevocabile ca fiind hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii. Împotriva acestora nu se mai poate exercita încă o dată recurs, potrivit principiului unicității căii de atac.
Prin instituirea de către legiuitor a unor prevederi cu privire la caracterul definitiv și irevocabil al hotărârilor judecătorești nu se încalcă dreptul de acces liber la justiție, prevăzut de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, și nici nu se creează vreo discriminare, în sensul dispozițiilor art. 16 din Constituția României.
În speță, prin decizia civilă nr. 309 din 13 decembrie 2022, Curtea de Apel Oradea, secția I civilă a respins, ca nefondat, recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 663A din 13 septembrie 2022, pronunțată de Tribunalul Bihor.
Așadar, în cauză, nu poate fi admisibil recursul declarat de reclamant împotriva acestei decizii irevocabile, o asemenea hotărâre nefiind susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs, atâta timp cât unul din principiile de drept procesual privește unicitatea dreptului de a folosi calea de atac.
Drept urmare, cum împotriva unei hotărâri irevocabile nu poate fi exercitat un nou recurs, cale extraordinară de atac, recursul declarat în cauză de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 309 din 13 decembrie 2022 este inadmisibil și va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca, inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 309/R din 13 decembrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Oradea, secția I civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 2 martie 2023.