ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 290/2023

Ședința publică din data de 16 februarie 2023

După deliberare, asupra cauzei de față, reține următoarele:

I. Circumstanțele cauzei.

Prin încheierea nr. 1/CR din data de 12 ianuarie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Târgu – Mureș, în dosarul nr. x/2021.1, a fost respinsă cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru stabilite în sarcina numitului A. în dosarul nr. x/2021.

Petentul a declarat recurs împotriva încheierii menționate, dosarul fiind înregistrat, la data de 31 ianuarie 2022, sub nr. x/2021/a1.1, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția I civilă.

Prin decizia nr. 1195 din data de 26 mai 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția I civilă, a fost respins ca inadmisibil recursul declarat de petent împotriva încheierii nr. 1/CR din 12 ianuarie 2021 a Curții de Apel Târgu – Mureș.

La data de 8 noiembrie 2022, A. a formulat contestație în anulare împotriva deciziei menționate, în cuprinsul căreia critică conduita autorităților locale și neacordarea de despăgubiri pentru două imobile situate în orașul Odorheiu – Secuiesc.

La termenul din data de 16 februarie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a invocat, din oficiu, excepția tardivității căii extraordinare de atac și a rămas în pronunțare cu privire la acest aspect.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând contestația în anulare, sub aspect formal, din perspectiva excepției tardivității invocate din oficiu, a cărei analiză este prioritară, în raport de prevederile art. 248 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Căile de atac și termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, întrucât se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări care ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.

În consecință, nici părțile și nici instanța nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prevăzute de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează.

Potrivit dispozițiilor art. 506 alin. (1) din C. proc. civ.: "Contestația în anulare poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii, dar nu mai târziu de 1 an de la data la care hotărârea a rămas definitivă".

În considerarea acestui text de lege, contestația în anulare se impune a fi formulată în termenul de 15 zile, ce curge de la momentul obiectiv al comunicării hotărârii atacate. Acest moment trebuie să nu se plaseze dincolo de un an de la rămânerea definitivă a hotărârii. Prin urmare, indiferent cât timp ar trece de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la data comunicării acesteia, limita maximă de timp în care poate fi formulată contestația în anulare este de un an de la data când hotărârea a rămas definitivă.

În cauza pendinte, decizia nr. 1196 din 26 mai 2022, ce face obiect al contestației în anulare, a fost comunicată petentului la data de 20 iunie 2022 (conform dovezii de înmânare aflate la dosarul nr. x/2021.1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă).

Prin urmare, termenul în care putea fi introdusă, cel mai târziu, contestația în anulare s-a împlinit la data de 6 iulie 2022, dată calculată în raport de dispozițiile art. 181 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ. potrivit cu care "când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește".

Înalta Curte, verificând înscrisurile aflate la dosarul cauzei, constată că petentul a depus contestația în anulare la data de 8 noiembrie 2022, prin poștă (potrivit vizei aplicate de oficiul poștal pe plicul cu care aceasta a fost expediată la instanță, aflată la fila x), calea extraordinară de atac fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 10 noiembrie 2022.

Potrivit dispozițiilor art. 185 din C. proc. civ., "când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercițiul dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură efectuat peste termen, este lovit de nulitate."

Întrucât, în speță, contestația în anulare a fost formulată de contestatorul A. cu nerespectarea termenului prevăzut de dispozițiile art. 506 din C. proc. civ., Înalta Curte urmează să admită excepția de tardivitate, invocată din oficiu, și să anuleze calea extraordinară de atac, ca tardiv declarată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 1195 din 26 mai 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția I civilă, în dosarul nr. x/2021.1, ca tardivă.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 16 februarie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform dispozițiilor art. 402 din C. proc. civ.