ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 255/2023

Ședința publică din data de 9 februarie 2023

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Judecătoria Arad la data de 21.02.2022, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâții B., C., D. și E. să se constate că la data de 13.06.1995 a dobândit cu titlu de cumpărare terenurile arabile situate în extravilanul comunei Zădăreni în suprafață totală de 3 ha 2200 mp, identificate în titlul de proprietate nr. x/12.09.1995 în tarla (sola) 92, nr. top. parcela x, în suprafață de 1 ha și 1000 mp, tarla (sola) 92, nr. top. parcelă x, în suprafață de 1 ha si 1000 mp, tarla (sola 92), parcela x, în suprafață de 1 ha si 200 mp; să fie autorizată să efectueze demersurile necesare în vederea parcurgerii procedurii preempțiunii si obținerii avizelor necesare înstrăinării terenurilor mai sus identificate, situate în extravilan, prevăzute de Legea nr. 17/2014, precum și cele necesare efectuării primei întabulări în cartea funciară pe numele persoanei înscrise ca proprietar în titlul de proprietate antemenționat, în locul pârâților B. și C.; să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract de vânzare cumpărare și să se dispună înscrierea dreptului său de proprietate asupra acestor imobile în cartea funciară; cu cheltuieli de judecată, doar în caz de opunere.

Prin cererea modificatoare a acțiunii, reclamanta a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, pe calea acțiunii oblice, în ceea ce privește succesiunea defunctului B. să se constate că pârâtul F., în calitate de fiu, este moștenitorul defunctului B. și să se stabilească cota-parte ce îi revine pârâtului din terenurile arabile situate în extravilanul comunei Zădăreni în suprafață totală de 3 ha 2200 mp, identificate în titlul de proprietate nr. x/12.09.1995 în tarla (sola) 92, nr. top. parcela x, în suprafață de 1 ha și 1000 mp, tarla (sola) 92, nr. top. parcela x, în suprafață de 1 ha și 1000 mp, tarla (sola 92), parcela x, în suprafață de 1 ha si 200 mp, ce compun masa succesorală rămasă după defunctul B.. În ceea ce privește succesiunea defunctei C. a solicitat să se constate că pârâta C. Maria, în calitate de fiică, este moștenitoarea defunctei C. și să se stabilească cota-parte ce îi revine pârâtei din terenurile arabile situate în extravilanul comunei Zădăreni în suprafață totală de 3 ha 2200 mp, identificate în titlul de proprietate nr. x/12.09.1995 în tarla (sola) 92, nr. top. parcela x, în suprafață de 1 ha și 1000 mp, tarla (sola) 92, nr. top. parcela x, în suprafață de 1 ha și 1000 mp, tarla (sola 92), parcela x, în suprafață de 1 ha și 200 mp, ce compun masa succesorală rămasă după defuncta C..

Pe calea acțiunii directe, a solicitat să se constate că la data de 13.06.1995 a dobândit cu titlu de cumpărare terenurile arabile situate în extravilanul comunei Zădăreni în suprafață totală de 3 ha 2200 mp, identificate în titlul de proprietate nr. x/12.09.1995; să fie autorizată să efectueze demersurile necesare în vederea parcurgerii procedurii preempțiunii și obținerii avizelor necesare înstrăinării terenurilor mai sus identificate, situate în extravilan, prevăzute de Legea nr. 17/2014, precum și cele necesare efectuării primei întabulari în CF pe numele persoanei înscrise ca proprietar în titlul de proprietate antemenționat, în locul antecesorilor pârâților, B. si C.; să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract de vânzare cumpărare și să se dispună înscrierea dreptului său de proprietate asupra acestor imobile în cartea funciară; cu cheltuieli de judecata, doar în caz de opunere. A arătat că, a efectuat verificări și a aflat că numiții B. și C. au decedat și că moștenitorii lor sunt F., respectiv C. Maria.

A solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâți a numiților F., fiul defunctului B. și C. Maria, fiica defunctei C., urmând să fie dezbătută succesiunea celor doi defuncți în sensul celor arătate, iar ulterior să fie soluționată cererea de pronunțare a unei hotărâri care să țină loc de act autentic. În rest, își menține argumentele invocate în sprijinul acțiunii introductive.

Pârâții, legal citați, nu au depus întâmpinare.

La termenul de judecată din data de 28 iunie 2022, instanța a invocat din oficiu și a pus în discuție excepția necompetenței teritoriale. Cauza a fost declinată în favoarea Judecătoriei Hunedoara.

2.1. Prin sentința civilă nr. 3562 pronunțată la data de 28 iunie 2022 de către Judecătoria Arad în dosar nr. x/2022 a fost admisă excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Arad și s-a dispus declinarea competenței soluționării cererii în favoarea Judecătoriei Hunedoara pentru motivul că prin cererea modificatoare s-a solicitat dezbaterea succesiunii de pe urma defuncților B. și C., cu ultimul domiciliu în Hunedoara, iar potrivit art. 118 C. proc. civ. "(1) În materie de moștenire, până la ieșirea din indiviziune, sunt de competența exclusivă a instanței celui din urmă domiciliu al defunctului: 2. cererile privitoare la moștenire și la sarcinile acesteia, (...) (2) Cererile formulate potrivit alin. (1) care privesc mai multe moșteniri deschise succesiv sunt de competența exclusivă a instanței ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncți", textul de lege având un caracter special față de disp. art. 117 alin. (1) C. proc. civ.

2.2. Prin sentința civilă nr. 1900 pronunțată la data de 16 noiembrie 2022 în dosarul x/2022 de către Judecătoria Hunedoara – secția Civilă a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe și declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Arad. S-a constatat existența conflictului negativ de competență între Judecătoria Arad și Judecătoria Hunedoara și s-a trimis dosarul în vederea soluționării conflictului negativ de competență instanței imediat superioară și comună instanțelor aflate în conflict, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a arătat că în cauză, prin cererea principală, s-a solicitat să se constate dreptul de proprietate (drept real) al reclamantei asupra unui imobil teren situat în com. Zădăreni, care se află în circumscripția Judecătoriei Arad. Potrivit art. 117 alin. (1) C. proc. civ. "Cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanța în a cărei circumscripție este situat imobilul." Așadar, Judecătoria Arad a fost legal învestită cu soluționarea cererii principale.

Prin cererea de modificare a cererii principale s-a solicitat stabilirea maseri succesorale de pe urma pârâților din acțiunea principală, B. și C., cu ultimul domiciliu în Hunedoara. Însă, cererea de modificare a cererii principale constituie o cerere adițională conform art. 30 alin. (5) C. proc. civ. potrivit căruia "Constituie cerere adițională acea cerere prin care o parte modifică pretențiile sale anterioare". Conform art. 123 alin. (1) C. proc. civ. "Cererile accesorii, adiționale, precum și cele incidentale se judecă de instanța competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competența materială sau teritorială a altei instanțe judecătorești, cu excepția cererilor prevăzute la art. 120."

Așa cum s-a reținut în doctrină, regula din art. 123 alin. (1) C. proc. civ. rămâne aplicabilă, operând prorogarea de competență în favoarea instanței învestite potrivit pretențiilor inițiale, chiar dacă noul capăt de cerere ar fi fost de competența teritorială a unei alte instanțe, iar acea competență ar fi fost exclusivă. De asemenea, regula este aplicabilă, chiar dacă raportul dintre capetele de cerere se modifică, în sensul că cererea inițială depinde de modul de soluționare a pretențiilor din cererea completatoare devenită, așadar, cerere principală, ori dacă se adaugă un capăt principal de cerere care, dacă s-ar fi formulat prin însăși cererea introductivă, ar fi justificat aplicarea art. 99 C. proc. civ. și, după caz, disjungerea și declinarea sa în favoarea instanței competente sau declinarea întregii cereri în favoarea instanței competente de grad mai înalt.

Prin urmare, a admis excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Hunedoara, invocată de instanță din oficiu și, în consecință, a declinat competența de soluționare a cererii către Judecătoria Arad.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență:

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui soluționare a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte constată că Judecătoria Arad și Judecătoria Hunedoara și-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei, cea de-a doua instanță reținând că este competentă să soluționeze cauza Judecătoria Arad ca urmare a faptului că cererea introductivă de instanță este o acțiune reală ce atrage competența de soluționare a cauzei în favoarea judecătoriei în circumscripția căreia se află imobilul, cererea adițională prin care s-a solicitat și dezbaterea succesiunii unor defuncți cu ultimul domiciliu în Municipiul Hunedoara urmând a fi soluționată în raport de competența stabilită pentru cererea inițială, conform art. 123 alin. (1) C. proc. civ.

Înalta Curte constată că prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a învestit instanța cu un capăt de cerere având ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic, precum și un capăt de cerere având ca obiect autorizarea acesteia să efectueze demersurile necesare în vederea parcurgerii procedurii preempțiunii si obținerii avizelor necesare înstrăinării terenurilor ce fac obiectul cauzei deduse judecății, situate în extravilan, prevăzute de Legea nr. 17/2014, precum și cele necesare efectuării primei întabulări în cartea funciară pe numele persoanei înscrise ca proprietar în titlul de proprietate antemenționat, în locul pârâților B. și C.. Domiciliile pârâților din cererea inițială se aflau în Municipiile Hunedoara și Oradea, conform verificărilor efectuate de către instanță, dosar.

Prin cererea adițională, reclamanta și-a completat pretențiile deduse judecății, în sensul că pe lângă capetele de cerere inițiale, a solicitat și stabilirea masei succesorale a defuncților B. și C..

Din succesiunea faptelor descrise mai sus rezultă că instanța de judecată a fost învestită cu o cerere principală, în sensul art. 30 alin. (3) C. proc. civ., având ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic, precum și un capăt de cerere având ca obiect obligație de a face, și o cerere adițională, în sensul art. 30 alin. (5) C. proc. civ., având ca obiect stabilirea masei succesorale a defuncților B. și C., fiind menținute și capetele de cerere inițiale.

Potrivit prevederilor art. 123 din C. proc. civ. "cererile accesorii, adiționale, precum și cele incidentale se judecă de instanța competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competența materială sau teritorială a altei instanțe, cu excepția cererilor prevăzute la art. 120".

Prin urmare, instanța competentă în raport de pretențiile expuse în cererea introductivă de instanță rămâne competentă a soluționa cauza chiar dacă, printr-o cerere adițională ulterioară sunt deduse judecății alte pretenții, care, prin ele însele, ar fi atras competența altei instanțe.

Acțiunea prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare este o acțiune personală imobiliară. Printr-un astfel de demers, reclamantul își valorifică un drept de creanță, respectiv dreptul de a solicita încheierea contractului - drept corelativ obligației pârâtului de a efectua demersurile necesare în vederea încheierii acestuia. Promisiunea de vânzare-cumpărare dă naștere unui raport juridic obligațional, în conținutul căruia intră un drept de creanță (ius ad personam) căruia îi corespunde o obligație de a face (aut facere), astfel cum s-a reținut în cuprinsul Deciziei nr. 8/2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii.

Competența de soluționare a cauzei revine instanței prevăzute la art. 107 din C. proc. civ., respectiv domiciliul pârâtului (în condițiile inexistenței la dosarul cauzei a unui înscris de unde să rezulte locul prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligației, care să atragă astfel o competență alternativă). Același raționament este valabil și pentru capătul de cerere având ca obiect obligație de a face, astfel încât cererea de chemare în judecată trebuia introdusă la Judecătoria Hunedoara sau Oradea.

În ceea ce privește cererea adițională, aceasta a fost formulată ca urmare a faptului că doi dintre pârâți erau decedați, astfel că reclamanta și-a completat cererea inițială prin introducerea unui capăt de cerere privind stabilirea masei succesorale succesiunii defunctului pârât B., cu consecința introducerii în cauză a moștenitorilor acestuia, și a defunctei pârâte C., cu consecința introducerii în cauză a moștenitorilor acesteia.

Conform art. 118 pct. 2 C. proc. civ. " (1) În materie de moștenire, până la ieșirea din indiviziune, sunt de competența exclusivă a instanței celui din urmă domiciliu al defunctului: 2. cererile privitoare la moștenire și la sarcinile acesteia, (...) (2) Cererile formulate potrivit alin. (1) care privesc mai multe moșteniri deschise succesiv sunt de competența exclusivă a instanței ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncți".

În acest sens, potrivit art. 954 alin. (2) C. civ. " Moștenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului. Dovada ultimului domiciliu se face cu certificatul de deces sau, după caz, cu hotărârea judecătorească declarativă de moarte rămasă definitivă".

Din certificatele de deces depuse la dosar reiese că defunctul B., decedat la data de 17.02.2022, a avut ultimul domiciliu în localitatea Hunedoara, str. x, iar defuncta C., decedată la data de 13.10.2020, a avut ultimul domiciliu în localitatea Hunedoara, Aleea Topitorului . În aceste condiții, se reține că niciunul dintre defuncți nu a avut ultimul domiciliu în circumscripția Judecătoriei Arad.

Prin raportare exclusiv la capetele de cerere având ca obiect stabilirea masei succesorale, competentă să soluționeze cauza ar fi fost Judecătoria Hunedoara, instanță în circumscripția căreia se afla ultimul domiciliu al defuncților în raport de cererea modificatoare.

Însă, date fiind prevederile mai sus arătate, ale art. 123 alin. (1) din C. proc. civ., competența de soluționare a cauzei revine instanței competente să soluționeze cererea principală, chiar și în ipoteza învestirii prin cererea adițională cu pretenții pentru care legiuitorul a prevăzut competența altei instanțe.

Având în vedere împrejurarea că reclamanta a înțeles să învestească Judecătoria Arad cu soluționarea cauzei și cum, în raport de dispozițiile art. 123 din C. proc. civ., cererile adiționale se judecă de instanța competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competența materială sau teritorială a altei instanțe judecătorești, iar în condițiile art. 130 alin. (2) C. proc. civ., excepția necompetenței nu a fost invocată de către pârâți prin întâmpinare, Înalta Curte, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Arad – secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Arad, secția civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 9 februarie 2023.