ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 244/2023

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată la Tribunalul Constanța, secția I civilă sub nr. x/2020, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., să se constate încălcarea drepturilor sale nepatrimoniale cu privire la onoare, demnitate și reputație prin declarația susținută de către pârât și publicată pe site-ul de știri C., la 21.08.2020. S-a solicitat, totodată, obligarea pârâtului la exprimarea în mod public a regretului în legătură cu declarația defăimătoare, în 5 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, prin prezentarea de scuze într-o nouă declarație, publicată pe cheltuiala pârâtului în trei site-uri de știri cu trafic mai mare de 500.000 de vizitatori unici pe lună, precum și la publicarea hotărârii de condamnare într-un ziar de maximă circulație, pe cheltuiala exclusivă a pârâtului. Reclamantul a mai solicitat să i se interzică pe viitor pârâtului să mai dea declarații publice care să îl vizeze, iar pârâtul să fie obligat la plata sumei de 250.000 RON cu titlu de daune-interese pentru prejudiciile nepatrimoniale cauzate de conduita sa ilicită, precum și la cheltuieli de judecată. Pârâtul reclamant B. a depus la dosar întâmpinare și cerere reconvențională solicitând respingerea acțiunii ca nefondată și constatarea încălcării drepturilor nepatrimoniale ale pârâtului reclamant, respectiv dreptul la onoare, demnitate și reputație, în urma mai multor declarații susținute în mod public de către reclamantul A.. S-a solicitat obligarea reclamantului A. la exprimarea în mod public a regretului în legătură cu declarațiile repetate și defăimătoare la adresa pârâtului reclamant, în maximum cinci zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, prin prezentarea de scuze într-o nouă declarație care să fie publicată, pe cheltuiala acestuia, în cinci site-uri de știri cu trafic mai mare de 500.000 de vizitatori unici pe lună și trei ziare de circulație națională. Prin cererea reconvențională a mai solicitat obligarea reclamantului la plata sumei de 250.000 RON, reprezentând daune interese pentru prejudiciile nepatrimoniale cauzate de conduita ilicită a acestuia, cu obligarea celui din urmă la publicarea hotărârii de condamnare într-un ziar de maximă circulație, pe cheltuiala sa exclusivă, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

Hotărârea pronunțată de Tribunalul Constanța – secția I Civilă Prin sentința civilă nr. 1706 din 26 aprilie 2021, Tribunalul Constanța a respins, ca nefondate, cererea principală formulată de reclamantul A. și cererea reconvențională formulată de pârâtul B..

Hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Constanța – secția I Civilă Prin decizia civilă nr. 81/c din 23 martie 2022, Curtea de Apel Constanța – secția I Civilă, a respins, ca fiind nefondate, apelul principal formulat de reclamantul A. și apelul incident formulat de pârâtul B. împotriva sentinței civile nr. 1706 din 26 aprilie 2021 pronunțată de Tribunalul Constanța.

Recursul declarat în cauză Împotriva deciziei pronunțate de Curtea de Apel Constanța a formulat recurs reclamantul A. prin care a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a deciziei recurate, cu privire la respingerea ca nefondat a apelului reclamantului și trimiterea cauzei spre rejudecare către instanța de apel, cu obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată. După prezentarea situației de fapt ce a generat litigiul, recurentul dezvoltă motivele de casare apreciate ca fiind incidente în cauză. În opinia acestuia, decizia pronunțată de Curtea de Apel Constanța nu este motivată, sens în care invocă motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) punctul 6 C. proc. civ.

Apărările efectuate în cauză În termen legal, intimatul a depus întâmpinare la dosarul cauzei prin care a solicitat respingerea recursului, apreciind că nu este fondat. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casației și Justiție. În raport de prevederile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, excepția netimbrării recursului, soluționarea acestui aspect făcând de prisos analiza cererii de renunțare la recurs. Accesul la justiție presupune respectarea cerințelor formale în legătură cu promovarea unei acțiuni sau căi de atac, dar și respectarea dispozițiilor imperative vizând plata taxelor judiciare de timbru fără de care nu se poate trece la analiza cererilor formulate în fața instanței. Prin art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele de timbru, a fost statuat principiul, potrivit căruia, acțiunile și cererile adresate instanțelor judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de actul normativ menționat, taxe datorate, atât de persoanele fizice cât și de persoanele juridice, care se plătesc anticipat, sau, în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul termen de judecată. Dispozițiile art. 32 din O.U.G. nr. 80/2013 prevăd că taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în prima instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac, în condițiile prevăzute de lege. Potrivit dispozițiilor art. 24 din același act normativ, "(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ.. (2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON. " Dispozițiile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 stipulează că taxele judiciare de timbru de plătesc anticipat, iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței. Potrivit prevederilor art. 36 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru dacă, până la termenul prevăzut de lege sau stabilit de instanță, reclamantul nu îndeplinește obligația de plată a taxei, instanța va anula cererea sau o va soluționa în limitele în care taxa judiciară de timbru s-a plătit în mod legal. Prevederile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. arată că: "la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii (…)." Corelativ alin. (3) al aceluiași articol stipulează că neîndeplinirea acestei cerințe este sancționată cu nulitatea. În speță, prin rezoluția din 28 iulie 2022, s-a stabilit în sarcina recurentului A. obligația de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 200 RON, în conformitate cu dispozițiile art. 24 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 80/2013, sub sancțiunea anulării cererii de recurs, ca netimbrată. Această obligație a fost adusă la cunoștința recurentului la data de 28 iulie 2022 prin adresa comunicată prin intermediul poștei electronice, dar și la data de 4 august 2022, prin adresa comunicată la domiciliul procesual ales indicat prin cererea de recurs, și anume în București, strada x nr. 12, conform proceselor-verbale de îndeplinire a procedurii de citare aflate la dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție. De altfel, prin cererea comunicată pe e-mail la data de 28 noiembrie 2022, recurentul a arătat că înțelege să renunțe la recursul formulat față de neachitarea taxei de timbru stabilită în sarcina sa. Față de aceste împrejurări, Înalta Curte, reținând că cererea de recurs nu îndeplinește cerința legală prevăzută de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va anula, ca netimbrat, recursul declarat de către reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 81/c din 23 martie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă.