ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 229/2023

HOTĂRÂRE

09.02.2023

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2023
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 229/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 9 februarie 2023

Deliberând, asupra cauzei de față constată următoarele:

I. Obiectul cererii:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București la 1 iulie 2022, înaintată de Serviciul Autoritatea Tutelară Sector 2 pentru petentul tutore A., s-a solicitat: autorizarea vânzării cotei părți de 1/4 din apartamentul nr. x, situat în București, str. x, instituirea curatelei speciale pentru B. la autentificarea contractului de vânzare-cumpărare privind imobilului menționat și schimbarea domiciliului persoanei ocrotite la domiciliul tutorelui.

II. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență:

2.1 Prin sentința civilă nr. 11377 din 22 septembrie 2022, Judecătoria Sectorului 2 București a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat soluționarea cauzei în favoarea Judecătoriei Târgoviște.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță învestită cu soluționarea litigiului a aplicat dispozițiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora, dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.

De asemenea, a reținut că, pentru stabilirea competenței teritoriale, prezintă interes locuința pe care persoana ocrotită o avea la data introducerii cererii de chemare în judecată, aspect prevăzut în mod expres de dispozițiile art. 107 alin. (2) C. proc. civ.

A mai constatat că obiectul cauzei vizează o măsură de ocrotire a persoanei fizice, în sensul art. 106 C. civ., astfel încât competența revine instanței de tutelă în a cărei circumscripție se află domiciliul sau reședința persoanei ocrotite, care se află în Târgoviște.

2.2 Învestită cu soluționarea cauzei prin declinare de competență, Judecătoria Târgoviște a pronunțat sentința nr. 4691 din 8 decembrie 2022, prin care a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 2 București.

Constatând ivit conflictul negativ de competență, a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

În motivare s-a reținut că noțiunea "domiciliu", la care se face referire în cuprinsul dispozițiilor art. 87 și 89 C. civ., este legată de existența intenției manifestate de o persoană în sensul de a-și stabili locuința principală într-un anumit loc.

Judecătoria Târgoviște a apreciat că adresa cu privire la care există prezumția legală că intimatul B. și-a manifestat intenția de a-și stabili domiciliul este cea menționată în cuprinsul cărții de identitate, loc în care acesta a și locuit efectiv până la internare. Conform mențiunilor din actul de identitate, instanța a constatat că intimatul are domiciliul în București, str. x, în circumscripția Judecătoriei Sector 2.

În ceea ce privește împrejurarea că intimatul este internat în centrul de îngrijire "C.", cu sediul în Târgoviște, instanța a reținut că nu poate fi asimilată noțiunii "domiciliu", câtă vreme nu a fost probată intenția acestuia de a-și stabili domiciliul la unitatea unde este internat, conform art. 89 C. civ.

III. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorul 2 București la 1 iulie 2022, înaintată de Serviciul Autoritatea Tutelară Sector 2, pentru petentul tutore A., s-a solicitat: autorizarea vânzării cotei părți de ¼ din apartamentul nr. x, situat în București, str. x, instituirea curatelei speciale pentru reprezentarea persoanei ocrotite, B., la autentificarea contractului de vânzare-cumpărare privind imobilul menționat și schimbarea domiciliului persoanei ocrotite la domiciliul tutorelui.

În drept, potrivit dispozițiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ.: "Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită."

Se reține că, în raport cu obiectul cererii de chemare în judecată, prezenta cauză se referă la instituția tutelei, reglementată de Titlul al III-lea din C. civ., intitulat "Ocrotirea persoanei fizice".

Art. 107 alin. (1) C. proc. civ. prevede că procedurile privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competența instanței de tutelă și de familie stabilite potrivit legii, denumită în continuare "instanță de tutelă".

Având în vedere obiectul cauzei deduse judecății, se constată că, în conformitate cu prevederile legale enunțate, competența de soluționare a cauzei revine judecătoriei în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită, competența exclusivă reglementată de dispozițiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ. având caracter de ordine publică.

În privința noțiunii "domiciliu" se reține că, din punct de vedere procesual, dispozițiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ. trebuie interpretate în sensul că prin domiciliu se înțelege acela pe care o persoană l-a stabilit de fapt, în localitatea în care trăiește, scopul dispozițiilor legale referitoare la domiciliu fiind acela ca părțile să poată fi înștiințate de existența procesului, pentru a da eficiență dreptului la apărare.

De asemenea, dispozițiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ. trebuie raportate la noțiunea de "domiciliu", astfel cum este definită de art. 87 C. civ., în capitolul referitor la identificarea persoanei fizice.

Astfel, conform art. 87 din C. civ.: "Domiciliul unei persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acela unde aceasta declară că își are locuința principală".

Este de necontestat că, potrivit art. 91 alin. (1) C. civ., dovada domiciliului sau a reședinței se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate, însă potrivit alin. (3) al aceluiași articol, prin raportare la alin. (2) al aceluiași text legal, stabilirea sau schimbarea domiciliului la o altă adresă decât cea din actul de identitate poate fi opusă persoanei care a cunoscut-o prin alte mijloace.

În speță, Înalta Curte reține că, așa cum rezultă din copia cărții de identitate, persoana ocrotită figurează cu domiciliul în București, str. x, însă aceasta nu locuiește efectiv la respectiva adresă, ci în localitatea Târgoviște, județul Dâmbovița, ca urmare a internării sale, în anul 2019, în centrul de îngrijire "C.".

Prin urmare, se reține că, la data formulării prezentei cereri de chemare în judecată, mențiunile cuprinse în cartea de identitate a persoanei ocrotite nu corespundeau cu locuința efectivă a acesteia, împrejurare cunoscută de partea care a inițiat demersul judiciar.

În consecință, în raport cu dispozițiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ., coroborat cu dispozițiile legale mai sus-menționate, precum și cu situația de fapt ce rezultă din înscrisurile aflate la dosar, se constată că domiciliul persoanei ocrotite este la locul la care aceasta se găsește efectiv, respectiv în localitatea Târgoviște, județul Dâmbovița, localitate aflată în circumscripția teritorială a Judecătoriei Târgoviște.

Față de considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgoviște.