Decizia nr. 207/2023 — ÎCCJ, Secția I civilă

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 30.10.2018 sub nr. x/2018 pe rolul Tribunalului București, secția a V a civilă, reclamanții A., B., C., invocând calitatea lor de proprietari ai imobilului apartament 7 din Str. x, București, conform contractului de vânzare cumpărare nr. x/07.09.1968, prin care a fost cumpărat de la vânzătorul Consiliului Popular al Municipiului București (OLLPP), a cărui valoare depășește 500.000 RON, au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Consiliului Local al Primăriei Sectorului 1 București, prin reprezentant legal și Primarul Sectorului 1 București, constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare și a contractului de închiriere și restituirea imobilului, iar în cazul în care aceasta nu este posibilă să le fie acordată valoarea acestuia. În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 10/2001, dispozițiile Legii nr. 112/1995. La data de 05.11.2020, reclamanții au depus la dosar o cerere modificatoare prin care au solicitat chemarea în proces a Municipiului București, Primăria Municipiului București, D. și E. și S.C. Herăstrău Nord S.A. București.

Sentința pronunțată de Tribunalul București Prin sentința nr. 1298/17.09.2021, Tribunalul București, secția a V a civilă a admis excepția de tardivitate a cererii modificatoare; a respins cererea modificatoare ca tardivă; a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților; a respins acțiunea, ca fiind îndreptată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă; a constatat rămase în sarcina statului cheltuielile judiciare în cuantum de 627 RON.

Decizia pronunțată de Curtea de Apel București Prin decizia nr. 1032/A/29.06.2022, Curtea de Apel București, secția a III a civilă și pentru cauze cu minori a respins, ca nefondat, apelul reclamantului A. împotriva sentinței.

Calea de atac a recursului exercitată în cauză Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul A.. Recurentul a arătat, în esență, că hotărârea atacată este nelegală, netemeinică și a fost pronunțată de o instanță coruptă, care eludează statutul judecătorilor. A mai arătat că soluția de respingere a apelului este rezultatul unei fraude juridice, situație față de care se impune admiterea recursului, anularea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare. Totodată, recurentul a expus o serie de aprecieri personale cu privire la unul dintre magistrații instanței. Recursul nu a fost încadrat în drept.

Procedura de filtru Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților, iar prin rezoluție a fost stabilit termen de judecată în cameră de consiliu, fără citare părți, la data de 08.02.2023. La data de 21.12.2022, recurentul a formulat punct de vedere la raport, prin care a susținut că actul procedural este nelegal, netemeinic și a fost întocmit în mod fraudulos.

Apărările formulate în cauză La data de 22.12.2022, recurentul a depus note scrise, prin care a solicitat înlăturarea concluziilor raportului de admisibilitate a recursului și admiterea căii de atac astfel cum a fost formulată. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru considerentele ce urmează să fie expuse. Potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ. "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol "Aceeași sancțiune intervine în cazul în care în motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488". Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus și motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca criticile formulate să se circumscrie motivelor de nelegalitate expres și limitativ reglementate. În consecință, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate. Astfel, prin decizia recurată a fost menținută soluția primei instanțe, care a respins acțiunea, ca fiind îndreptată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă. Or, prin memoriul de recurs, fără a se raporta la considerentele instanței de apel privind excepția lipsei calității procesuale pasive, recurentul susține, în mod generic, că hotărârea atacată este netemeinică, nelegală, iar soluția de respingere a apelului este rezultatul unei fraude juridice, fără a aduce argumente de natură să contureze o nelegalitate săvârșită de instanța de apel care să poată fi încadrată în vreunul din motivele expres reglementate de art. 488 C. proc. civ. Întrucât recurentul nu a indicat, în concret, în ce ar consta nelegalitatea hotărârii atacate, iar susținerile de ordin general și aprecierile de ordin personal din memoriul de recurs nu pot fi analizate în cadrul controlului de legalitate, aspectele învederate prin cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 C. proc. civ., calea extraordinară de atac fiind, astfel, lovită de nulitate, în conformitate cu dispozițiile art. 489 alin. (2) din cod. Pentru aceste considerente, Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 1032/A din 29 iunie 2022 a Curții de Apel București, secția a III a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.