ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 203/2023

HOTĂRÂRE

08.02.2023

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2023
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 203/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 8 februarie 2023

asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 1 București la data de 01.03.2022 sub nr. de dosar x/2022, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Școala Gimnazială nr. 1 comuna Costești, obligarea acesteia la plata sumei de 13090 RON reprezentând contravaloare servicii de asigurare acces, asistență tehnică, configurare și mentenanță Module Platformă informatică EDUS conform contractului de prestări servicii nr. x (3818)/07.12.2018.

În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 148-151, art. 192, art. 194-195, art. 411 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. art. 1179 și urm, art. 1270, art. 1350, art. 1516, art. 1527 și art. 1488 C. civ.

Prin întâmpinare, pârâta a invocat excepția necompetenței teritoriale a instanței, raportat la sediul pârâtei, iar pe fond a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

II. Hotărârile care au generat conflictul de competență

Prin sentința nr. 5000/03.06.2022, Judecătoria Sector 1 București a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pașcani.

A reținut instanța că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 107 C. proc. civ., care prevăd în mod expres competența teritorială de drept comun, respectiv instanța de la sediul pârâtei.

În cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 126 alin. (1) C. proc. civ. referitoare la clauza atributivă de competență, întrucât o asemenea clauză trebuie să fie suficient de determinată în sensul de a exprima acordul părților cu privire la judecarea cauzei de o altă instanță decât cea competentă teritorial, stipulată în mod clar. Or, dispozițiile art. 14.1 din contractul de prestări servicii nr. x (3818)/07.12.2018 nu sunt clare sub aspectul convenției părților referitor la una dintre instanțe, cât timp acestea fac trimitere la instanțele judecătorești competente potrivit C. proc. civ. de pe raza municipiului București, așadar din punct de vedere material la 6 judecătorii.

Totodată, nu sunt incidente nici dispozițiile art. 111 C. proc. civ., raportul juridic dintre părți fiind unul de natură civilă, nu administrativă, iar pârâta neavând calitatea de persoană de drept public.

Prin sentința nr. 1977/09.11.2022, Judecătoria Pașcani a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Sector 1 București, a constatat conflictul negativ și a înaintat dosarul pentru soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.

A reținut instanța că, potrivit art. 1270 C. civ., contractul are valoare de lege între părți. Din interpretarea clauzei atributive de competență inserată în contactul încheiat între părți, rezultă că acestea au stabilit ca eventualele litigii să fie judecate de instanțele din municipiul București, din punct de vedere teritorial, competența materială urmând a fi stabilită potrivit dispozițiilor C. proc. civ.. Având în vedere faptul că valoarea prezentului litigiu este de sub 200.000 RON, conform art. 94 alin. (1) lit. k) C. proc. civ., competența materială de soluționare a prezentei cauze revine judecătoriei. Având în vedere faptul că prezenta clauză atributivă de competență necesită a fi interpretată în sensul aplicării sale, iar nu al lipsirii sale de efecte, instanța a reținut că părțile au instituit, prin voința lor, o regulă de competență teritorială alternativă, potrivit art. 14.1 din Contract, oricare din judecătoriile de pe raza municipiului București fiind competente să soluționeze prezenta cauză.

Pârâta a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 1 București, apreciind că Judecătoria Pașcani este competentă să soluționeze prezenta cauză. Argumentele pârâtei nu pot fi reținute, pe de o parte, întrucât art. 111 C. proc. civ. nu este aplicabil în cauză, prezentul contract având natura unui contract civil, iar nu a unuia administrativ, iar, pe de altă parte, întrucât pârâta nu poate invoca dispozițiile art. 107 C. proc. civ. odată ce a convenit asupra clauzei atributive de competență din Contractul încheiat de părți. Aceasta ar fi putut, potrivit art. 14 din Contract, să invoce necompetența teritorială a Judecătoriei Sectorului 1 București, motivând că o altă instanță de pe raza municipiului București ar fi competentă să soluționeze prezenta cauză, însă pârâta nu poate deroga de la regula de competență stabilită prin convenția părților.

III. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 1 București, pentru următoarele argumente:

Obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie obligarea pârâtei la plata sumei de 13090 RON reprezentând contravaloare servicii de asigurare acces, asistență tehnică, configurare și mentenanță Module Platformă informatică EDUS conform contractului de prestări servicii nr. x (3818)/07.12.2018

Prin contractul de prestări servicii menționat s-a stabilit, la pct. 14.1, că "În cazul în care nu este posibilă rezolvarea litigiilor pe cale amiabilă în termen de 15 zile, părțile se vor putea adresa instanțelor judecătorești competente potrivit C. proc. civ. de pe raza municipiului București".

Părțile au inserat astfel în contract o clauză atributivă de competență, ce are drept consecință prorogarea voluntară de competență reglementată de art. 126 C. proc. civ., conform căruia: "(1) Părțile pot conveni în scris sau, în cazul litigiilor născute, și prin declarație verbală în fața instanței ca procesele privitoare la bunuri și la alte drepturi de care acestea pot să dispună să fie judecate de alte instanțe decât acelea care, potrivit legii, ar fi competente teritorial să le judece, în afară de cazul când această competență este exclusivă. (2) În litigiile din materia protecției drepturilor consumatorilor, precum și în alte cazuri prevăzute de lege, părțile pot conveni alegerea instanței competente, în condițiile alin. (1), numai după nașterea dreptului la despăgubire. Orice convenție contrară este considerată ca nescrisă."

Întrucât clauza atributivă de competență indică drept instanțe competente în soluționarea diferendelor dintre părți instanțele judecătorești de pe raza municipiului București, iar contractul are valoare de lege între părți, conform art. 1270 C. civ., această clauză trebuie interpretată în sensul de a produce efecte juridice.

În speță, valoarea litigiului este sub pragul de 200.000 RON, astfel încât este evidentă competența materială a judecătoriei, iar faptul că din clauza atributivă nu rezultă, cu exactitate, care dintre cele șase judecătorii ale municipiului București ar fi competentă în soluționarea pricinii, nu este de natură să înlăture aplicarea acestei clauze, interpretarea fiind aceea că oricare dintre judecătoriile menționate ar putea fi competentă.

Dispozițiile art. 116 C. proc. civ. statuează că "Reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente", iar reclamanta din prezenta cauză, dând eficiență clauzei atributive inserată în contractul de prestări servicii, dar și textului legal menționat, a înțeles să investească una dintre instanțele de pe raza municipiului București, respectiv Judecătoria Sector 1.

Totodată, este de observat, că la data formulării acțiunii, reclamanta avea sediul social în raza teritorială a Judecătoriei Sector 1 București, astfel încât alegerea de competență s-a făcut și cu luarea în considerare a acestui aspect.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.