ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1270/2025

Ședința publică din data de 23 septembrie 2025

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 2142/2024 din 16 decembrie 2024, Judecătoria Pașcani a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată de pârâtă prin întâmpinare, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorul 1 București.

În pronunțarea acestei soluții, s-a reținut că dispozițiile art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. nu sunt incidente în cauză, întrucât în cuprinsul contractului nr. x din 15 februarie 2006 nu se regăsesc mențiuni referitoare la locul prevăzut pentru executarea, chiar și în parte, a obligației contractuale, sau la o eventuală alegere de competență teritorială, iar simpla interpretare a clauzelor actului juridic nu este suficientă pentru a face aplicarea normei care reglementează cazul de competență teritorială alternativă.

Prin urmare, s-a reținut că devin incidente prevederile art. 107 C. proc. civ., în raport cu sediul pârâtei situat în București, societate care a invocat excepția necompetenței teritoriale de ordine privată, conform art. 130 alin. (3) din același cod.

În considerentele acestei sentințe, instanța de conflict a reținut că obiectul litigiului vizează inclusiv executarea contractului nr. x din 15 februarie 2006, în cuprinsul căruia se individualizează în concret locul executării obligației contractuale, respectiv pe aria Municipiului Pașcani, aspect care deschide reclamantului posibilitatea de a uza de dispozițiile art. 116 C. proc. civ., de care s-a și prevalat prin introducerea acțiunii la instanța competentă teritorial potrivit art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., iar nu la instanța în a cărei circumscripție se află sediul pârâtului, conform art. 107 din același cod.

Înalta Curte, constatând existența conflictului negativ de competență, în sensul art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., ivit între cele două instanțe care și-au declinat reciproc competența să judece litigiul, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pașcani, pentru următoarele considerente:

În cauză, conflictul negativ de competență a fost generat de constatările diferite ale celor două instanțe cu privire la aplicarea unor norme de competență teritorială, prin raportare la obiectul acțiunii introductive care vizează pretenția reclamantului derivată din executarea obligațiilor contractuale.

Regula generală în materia competenței teritoriale este instituită de art. 107 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căruia "Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel."

În conformitate cu dispozițiile art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., în afară de instanțele prevăzute la art. 107-112 din același act normativ, mai este competentă și instanța locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligației, în cazul cererilor privind executarea, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea unui contract.

În considerarea acestui temei de drept care reglementează competența teritorială alternativă, art. 116 C. proc. civ. prevede că reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.

Astfel, în toate cazurile de competență teritorială alternativă, alegerea instanței competente aparține reclamantului, iar odată învestită una dintre instanțele competente teritorial alternativ, opțiunea acestuia nu poate fi contestată întrucât, prin introducerea acțiunii, s-a fixat în mod definitiv competența teritorială a instanței respective.

Pe cale de consecință, instanța nu mai poate să se dezînvestească prin declinarea competenței de soluționare a cauzei din oficiu ori la cererea pârâtului, și nici chiar reclamantul nu mai poate reveni asupra alegerii sale, în favoarea unei alte instanțe.

Înalta Curte reține că, prin răspunsul la întâmpinare, reclamantul a indicat temeiul pentru care a înțeles să introducă acțiunea pe rolul Judecătoriei Pașcani, după criteriul locului de executare al contractului, respectiv art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ.

Așadar, competența instanței trebuie stabilită cu respectarea principiului disponibilității, în limitele deduse judecății de către reclamant, care a înțeles să formuleze o acțiune în pretenții împotriva pârâtei în temeiul relațiilor contractuale, fiind, astfel, în ipoteza unei cereri privind executarea unui contract.

Instanța supremă constată că obiectul contractului nr. x din 15 februarie 2006 îl constituie exercitarea dreptului de acces al furnizorului de rețele de comunicații electronice în/pe sau sub imobilele aflate în proprietatea Municipiului Pașcani, iar punctul VI din actul juridic este denumit "Condițiile exercitării dreptului de acces al B. S.A., prin Direcția de Operațiuni Zonale Iași, pe aria municipiului Pașcani. Drepturi și Obligații ale părților contractante."

Prin urmare, întrucât în actul juridic menționat mai sus este prevăzut locul executării obligațiilor contractuale, respectiv pe aria Municipiului Pașcani, devin incidente dispozițiile art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., ce instituie un caz de competență teritorială alternativă, și, având în vedere că autorul demersului judiciar și-a exercitat dreptul exclusiv de a alege între mai multe instanțe deopotrivă competente, conform art. 116 C. proc. civ., prin introducerea cererii de chemare în judecată pe rolul Judecătoriei Pașcani, aceasta este instanța căreia îi revine competența teritorială de soluționare a cauzei.

În considerarea celor anterior expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pașcani.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pașcani.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 septembrie 2025.