ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 200/2023

HOTĂRÂRE

08.02.2023

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2023
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 200/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 8 februarie 2023

asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți, la data de 27.11.2020 sub nr. x/2020, reclamanta Asociația de Proprietari Mihai Viteazu nr. 2 Rădăuți a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul A., obligarea acestuia la plata sumei de 978,71 RON, reprezentând valoarea obligației principale, 299,51 RON, reprezentând penalități solicitate în temeiul art. 77 din Legea nr. 196/2018, aferente debitului restant, și suma de 500 RON, reprezentând cheltuieli de judecată constând în onorariu avocat.

Prin sentința nr. 36/11.01.2021, Judecătoria Rădăuți a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință, invocată de instanță din oficiu, a anulat cererea, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință.

Prin decizia nr. 543/22.04.2020, Tribunalul Suceava, secția a II a civilă a admis apelul reclamantei împotriva acestei sentințe, a anulat sentința menționată și a trimis cauza aceleiași instanțe pentru continuarea judecății.

Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți.

În al doilea ciclu procesual, prin cererea înregistrată la data de 16.06.2021, până la primul termen de judecată, reclamanta a modificat cererea introductivă, solicitând introducerea în cauză a lui B., în calitate de pârâtă, care, în apel, prin memoriul depus, a invocat calitatea de proprietar al apartamentului cu privire la care reclamanta pretinde plata utilităților și a serviciilor administrative restante.

Pârâta a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Rădăuți, cu motivarea că are domiciliul în municipiul București, așa cum reiese din copia cărții de identitate depuse, iar potrivit disp. art. 107 alin. (1) C. proc. civ. instanța competentă teritorial să soluționeze prezenta cauză este instanța de la domiciliul său.

II. Hotărârile care au generat conflictul de competență

Prin sentința nr. 289/02.03.2022, Judecătoria Rădăuți a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 6 București.

A reținut instanța că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 107 alin. (1) C. proc. civ., care statuează că "Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel". Întrucât pârâta are domiciliul în raza teritorială a Judecătoriei Sector 6 București, competența de soluționare a cauzei revine acestei instanțe.

Prin sentința nr. 7645/26.10.2022, Judecătoria Sector 6 București a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Rădăuți, a constatat conflictul negativ și a înaintat dosarul pentru soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.

A reținut instanța că, în rejudecare, la termenul de judecată acordat la data de 02.03.2022, Judecătoria Rădăuți a luat act de modificarea adusă acțiunii, potrivit art. 204 Cod procedură civilă, prin care a fost chemată în judecată parata B. și a admis excepția de necompetență teritorială invocată de aceasta prin întampinare.

Astfel, excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Rădăuți a fost gresit admisă, după ce, la primul termen, din data de 11.01.2021, aceasta își stabilise deja competenta de solutionare a cauzei.

Aspectele legate de necompetența instantei nu au făcut obiectul apelului, ale cărui limite devolutive au privit doar nelegalitatea tardivitătii cererii modificatoare, prin urmare competenta de soluționare a cauzei a fost stabilită definitiv prin încheierea din 11.01.2021.

Mai mult, potrivit art. 123 C. proc. civ. 462;, cererile modificatoare se judecă de instanța competentă pentru cererea principală. Cum cererea principală a avut ca obiect obligarea paratului A. la plata cotelor de întreținere, reiese că dispozitiile art. 107 Cod procedură civilă se aplică prin raportare la domiciliul paratului din cererea principală și nu la domiciliul paratei din cererea modificatoare. Prin urmare, avand în vedere domiciliul paratului A. din municipiul Rădăuti, competența de solutionare a cauzei revine Judecătoriei Rădăuti, fiind prima instanță învestită de reclamantă în acest sens.

III. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 6 București, pentru următoarele argumente:

Potrivit art. 107 alin. (1) C. proc. civ. "Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".

Textul legal consacră regula generală în materia stabilirii competenței teritoriale, în lipsa unor dispoziții speciale contrare.

În cauză, prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 27.11.2020 pe rolul Judecătoriei Rădăuți, reclamanta Asociația de Proprietari Mihai Viteazu nr. 2 Rădăuți a solicitat obligarea pârâtului A. la plata sumei de 978,71 RON, reprezentând valoarea obligației principale, 299,51 RON, reprezentând penalități solicitate în temeiul art. 77 din Legea nr. 196/2018, aferente debitului restant, și suma de 500 RON, reprezentând cheltuieli de judecată constând în onorariu avocat.

Prin cererea înregistrată la data de 21.12.2020, soția pârâtului, numita B., a depus la dosar un înscris prin care a arătat că pârâtul a decedat la data de 17.02.2020 (depunând și certificatul de deces al acestuia).

Față de acest înscris, la termenul de judecată din 11.01.2021, reclamanta a solicitat introducerea în cauză a soției pârâtului, însă instanța a constatat tardivă cererea de modificare în raport de dispozițiile art. 204 C. proc. civ. și a invocat, din oficiu, excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului, pe care a admis-o, anulând cererea, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință (sentința nr. 36/11.01.2021 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr. x/2020).

Această hotărâre a fost anulată în calea de atac a apelului, prin decizia nr. 543/22.04.2020 a Tribunalului Suceava, secția a II a civilă, care a reținut că dispozițiile art. 204 C. proc. civ. au fost aplicate greșit de către Judecătoria Rădăuți, întrucât termenul de judecată din 11.01.2021 a fost fixat fără citarea părților, sens în care reclamanta avea posibilitatea de a-și modifica cererea de chemare în judecată până la primul termen la care părțile erau legal citate.

Urmare a desființării sentinței nr. 36/11.01.2021 a Judecătoriei Rădăuți, la data de 07.06.2020, cauza a fost reînregistrată la această instanță sub nr. x/2020*, iar la data de 16.06.2020, apărătorul reclamantei a indicat drept moștenitoare a pârâtului decedat, pe numita B., cu domiciliul în București, str. x, solicitând introducerea sa în cauză.

Fiind citată în cauză, B. a depus note de ședință prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Rădăuți, raportat la domiciliul pe care aceasta îl are în circumscripția teritorială a Judecătoriei Sector 6 București.

Față de cele arătate, Înalta Curte reține că cererea de modificare a cadrului procesual prin solicitarea de introducere în cauză a soției pârâtului inițial decedat, în calitate de moștenitoare a acestuia, a fost formulată în condițiile legii, în aplicarea efectelor deciziei de anulare a primei hotărâri pronunțată de Judecătoria Rădăuți, ale cărei statuări, sub acest aspect, sunt intrate în puterea lucrului judecat.

Astfel, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 107 C. proc. civ., aplicabile la cadrul procesual astfel cum în mod corect a fost stabilit după casarea primei sentințe a Judecătoriei Rădăuți, în care figurează, în calitate de pârâtă B..

Întrucât excepția de necompetență teritorială invocată de către pârâtă a fost formulată în condițiile legii, respectiv la primul termen de judecată cu părțile legal citate, iar domiciliul acesteia se află în raza teritorială a Judecătoriei Sector 6 București, este evident că aceasta este instanța competentă din punct de vedere teritorial să soluționeze pricina.

Raportarea în continuare, spre a se determina competența teritorială în soluționarea cauzei, la cadrul procesual inițial al judecății, în care figura ca pârât o persoană despre care s-a stabilit că era decedată la data cererii, ori la actele de procedură înfăptuite de instanță în acel cadru procesual (cum ar fi, verificarea competenței și declararea acesteia de către Judecătoria Rădăuți prin încheierea din 11.01.2021), ignoră evoluția litigiului și autoritatea dezlegărilor conținute în decizia nr. 543/22.04.2020 a Tribunalului Suceava, care a anulat sentința nr. 36/11.01.2021 a Judecătoriei Rădăuți și, implicit, și actele procedurale ale instanței din 11.01.2021, acestea nemaiputând oferi repere utile rezolvării conflictului de competență.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătorie Sector 6 București.