Decizia nr. 195/2023 — ÎCCJ, Secția I civilă

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-Cărbunești la data de 06.08.2020 sub nr. x/2020, reclamanta SC A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu-Cărbunești și Inspectoratul de Poliție Județean Gorj, să se constate nulitatea de drept a raportului de expertiză criminalistică nr. x/23.11.2016, efectuat de Inspectoratul de Poliție Județean Gorj – Serviciul Criminalistic cu privire la cauza penală nr. x/2015 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-Cărbunești. Prin sentința nr. 865/26.04.2021, Judecătoria Târgu-Cărbunești a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, secția I civilă. Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj sub nr. x/2021.

Sentința Tribunalului Gorj Prin sentința nr. 204/07.09.2021, Tribunalul Gorj, secția I civilă a respins acțiunea, ca inadmisibilă.

Decizia Curții de Apel Craiova Prin decizia nr. 312/29.09.2022, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a constatat perimat apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței.

Calea de atac a recursului exercitată Împotriva acestei decizii a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 421 alin. (2) și urm. C. proc. civ., reclamanta SC A. S.R.L., arătând că hotărârea atacată este netemeinică, nelegală și că urmează să depună motivele de recurs la momentul comunicării copiei integrale a deciziei recurate. Cererea de recurs a fost depusă la data de 03.10.2022, în termenul prevăzut de art. 421 alin. (2) C. proc. civ., de 5 zile de la pronunțare. Motivele de recurs au fost depuse ulterior, la data de 12.10.2022. Prin aceste motive de recurs s-a învederat că soluția adoptată prin hotărârea recurată este nelegală, întrucât instanța nu a procedat la verificarea temeinicie suspendării judecății în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., astfel cum a fost dispusă la data de13.01.2022. În acest sens, recurenta arată că la data suspendării judecății (13.01.2022), nu era respectată procedura de citare pentru achitarea taxei judiciare de timbru, împrejurare față de care încheierea de suspendare este lovită de nulitate. Prin urmare și decizia atacată, prin care instanța de apel nu a verificat temeinicia măsurii suspendării judecății dispusă la data de 13.01.2022 și nu s-a pronunțat asupra tuturor excepțiilor de fond și de procedură invocate de reclamantă anterior constatării perimării, este, de asemenea, nelegală.

Apărări formulate în cauză În cauză nu s-a formulat întâmpinare. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce urmează să fie expuse. Cu titlu prealabil, întrucât recursul a fost declarat la data de 03.10.2022, dar a fost motivat la data de 12.10.2022, Înalta Curte reține că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 470 alin. (5) C. proc. civ., potrivit cărora "În cazul în care termenul pentru exercitarea apelului curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea apelului se va face într-un termen de aceeași durată, care curge, însă, de la data comunicării hotărârii". Termenul de recurs împotriva hotărârii care constată perimarea, cum este decizia atacată în cauză, este de 5 zile de la pronunțare (art. 421 alin. (2) C. proc. civ.), astfel încât termenul de motivare a recursului potrivit art. 470 alin. (5) C. proc. civ. va fi de 5 zile și va curge de la comunicarea hotărârii. În speță, comunicarea hotărârii s-a realizat la data de 10.10.2020 (potrivit dovezii de comunicare de la dosar recurs), iar recursul a fost motivat la data de 12.10.2020, astfel încât este motivat în termen. În ce privește motivele de recurs, Înalta Curte constată că acestea nu pot fi primite. Astfel, recurenta pretinde că hotărârea de constatare a perimării este nelegală, întrucât instanța avea obligația de a se pronunța mai întâi asupra temeiniciei măsurii suspendării dispusă la un termen anterior, respectiv la data de 13.01.2022, dată la care procedura de citare nu ar fi fost îndeplinită pentru achitarea taxei de timbru. Înalta Curte constată că la data de 13.01.2022 judecata cauzei a fost suspendată pentru lipsa părților și faptul că la dosar nu exista o solicitare de judecată în lipsă. Pentru acest termen, contrar susținerilor recurentei, procedura de citare a fost legal îndeplinită, așa cum rezultă din dovezile de comunicare aflate la dosar apel. Referitor la o presupusă achitare a taxei judiciare de timbru, prin rezoluția de primire a dosarului în calea de atac a apelului s-a reținut că apelanta SC A. S.R.L. este scutită de taxă de timbru. Ulterior măsurii suspendării judecății, la împlinirea termenului de perimare, cauza a fost repusă pe rol, din oficiu, pentru discutarea excepției de perimare, fiind acordat termen de judecată în acest sens la data de 29.09.2022, când a fost pronunțată decizia recurată. Pentru termenul de judecată din 29.09.2022, recurenta a depus note de ședință în cadrul cărora a formulat "cerere invocare excepție de fond și de procedură" prin care a pus concluzii asupra excepției de perimare și a solicitat repunerea cauzei pe rol în vederea citării cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru, care însă, așa cum s-a arătat, nu era datorată. Înalta Curte reține că, potrivit art. 416 alin. (1) C. proc. civ., incident în cauză, "orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni". Pentru a interveni perimarea, este necesar să se constate că lăsarea în nelucrare a procesului se datorează culpei părții, existând în acest sens o prezumție simplă de culpă, dedusă din lipsa de stăruință în judecată în intervalul de timp reglementat de lege. În speță, având în vedere că lăsarea cauzei în nelucrare de la data când a intervenit suspendarea, respectiv 13.01.2022 și până la data repunerii pe rol din oficiu, respectiv 14.07.2022 (conform referatului de la dosar apel), se datorează culpei părții și că niciuna din părți nu a întrerupt cursul suspendării, în baza art. 416 alin. (1) C. proc. civ. a intervenit perimarea apelului, astfel cum în mod corect a fost constatată prin decizia recurată. În plus, singura critică adusă soluției pronunțate de instanța de apel-aceea de a constata perimat apelul declarat împotriva sentinței de primă instanță- s-a rezumat la a susține o pretinsă neregularitate a încheierii de suspendare a judecății din 13.01.2022, deși pentru a contesta legalitatea acesteia, partea dispunea de posibilitatea atacării sale în mod direct pe calea recursului exercitat în condițiile art. 414 C. proc. civ., cale de atac neexercitată în cauză. Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 312 din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă.