ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 144/2023

Ședința publică din data de 26 ianuarie 2023

După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași la data de 26 aprilie 2021, sub nr. x/2021, petenta A. a formulat cerere în anularea hotărârăți arbitrale nr. 01/2021 din 01 martie 2021, pronunțată de Tribunalul de Arbitraj Judiciar Iași de pe lângă Camera de Arbitraj si Mediere în dosarul nr. x/2020, solicitând instanței, ca prin hotărârea ce o va pronunța sa dispună, în temeiul art. 613 C. proc. civ., anularea hotărârii arbitrale nr. 01/2021 din 01 martie 2021, pronunțată de Tribunalul de Arbitraj Judiciar Iași de pe lângă Camera de Arbitraj si Mediere în dosarul nr. x/2020, cu reținerea cauzei spre rejudecare în fond și pe cale de consecință, admiterea excepției dreptului material la acțiune și respingerea acțiunii reclamante ca fiind prescrisă.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 608 si urm. C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr. 58 din 09 noiembrie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Iași – secția civilă a respins cererea formulată de petenta A. în contradictoriu cu intimata S.C. B. S.R.L..

Împotriva sentinței civile nr. 58 din 09 noiembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Iași – secția civilă în dosarul nr. x/2021 a declarat recurs petenta A., menționând că hotărârea este nelegală, invocând, în drept, dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția I civilă la 3 ianuarie 2022, sub nr. x/2021, fiind repartizat aleatoriu, spre soluționare, Completului nr. 10.

Prin rezoluția completului din 12 ianuarie 2022 s-a dispus comunicarea recursului către intimată, cu mențiunea că are obligația de a depune întâmpinare în termen de 30 de zile de la comunicare, iar recurentei i-a fost pusă în vedere obligația achitării unei taxe judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, în conformitate cu dispozițiile art. 26 alin. (3) coroborat cu art. 24 alin. (2) teza a II-a din O.U.G. nr. 80/2013.

Recurenta a recepționat adresa emisă la 17 ianuarie 2022, prin care i s-a pus în vedere obligația de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, la data de 30 ianuarie 2022, astfel cum rezultă din procesul-verbal de înmânare de la dosar.

Intimatei i-a fost comunicată cererea de recurs la data de 21 ianuarie 2022, astfel cum rezultă din procesul-verbal de înmânare de la dosar.

Intimata a formulat întâmpinare la data de 22 februarie 2022, prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței civile nr. 58 din 09 noiembrie 2021 a Curții de Apel Iași – secția civilă ca temeinică și legală.

Recurentei i-a fost comunicată la data de 28 februarie 2022 întâmpinarea formulată de intimată, astfel cum rezultă din procesul-verbal de înmânare de la dosar, însă nu a formulat răspuns la întâmpinare.

Prin rezoluția completului din 16 martie 2022 s-a fixat termen de judecată a recursului la 18 mai 2022.

Recurenta a depus, prin poștă, la data de 10 mai 2022 dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, astfel cum rezultă din dovada de la dosar.

La termenul de judecată din 18 mai 2022, Înalta Curte, constatând că, deși părțile au fost legal citate, acestea nu s-au prezentat în fața instanței și nici nu au solicitat judecata în lipsă, a suspendat judecata recursului în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Încheierea din 18 mai 2022 a fost comunicată recurentei la data de 20 iunie 2022, astfel cum rezultă din procesul-verbal de înmânare de la dosar, iar intimatei i-a fost comunicată la data de 21 iunie 2022, astfel cum rezultă din procesul-verbal de înmânare de la dosar.

La 08 decembrie 2022 a fost întocmit referatul prevăzut de dispozițiile art. 420 C. proc. civ., prin care s-a constatat că de la data suspendării judecării recursului a trecut termenul legal de 6 luni, cauza rămânând în nelucrare din vina părții interesate.

Astfel, din oficiu, s-a dispus repunerea cauzei pe rol, părțile fiind citate pentru termenul din 26 ianuarie 2023 pentru discutarea excepției de perimare a recursului.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Asupra excepției de perimare a cererii de recurs, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 416 alin. (1) C. proc. civ.,"orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță. (3) Nu constituie cauze de perimare cazurile când actul de procedură trebuia efectuat din oficiu, precum și cele când, din motive care nu sunt imputabile părții, cererea n-a ajuns la instanța competentă sau nu se poate fixa termen de judecată".

În sensul prevederilor legale enunțate, perimarea se înfățișează ca o sancțiune care se răsfrânge asupra întregii activități judiciare, determinate de lipsa de stăruință a părților în soluționarea litigiului dedus judecății.

Pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de 6 luni din motive imputabile părții, respectiv să nu se fi săvârșit vreun act de procedură în vederea judecării cauzei, împrejurare determinată de lipsa de diligență a părților, care nu au acționat în acest scop, deși aveau posibilitatea să o facă.

Aceasta este situația în speță, când, după suspendarea judecării recursului prin încheierea din 18 mai 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția I civilă în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa nejustificată a părților și pentru faptul că acestea, deși legal citate, nu au solicitat judecata în lipsă, au trecut mai mult de 6 luni fără a se săvârși un act de procedură în vederea reluării judecării cauzei.

Conform art. 417 C. proc. civ., termenul de perimare poate fi întrerupt prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării litigiului de către partea care justifică un interes.

Însă, această cerință nu este îndeplinită de vreme ce recurenta nu a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei în vederea continuării judecății, recursul fiind suspendat pentru lipsa de diligență a părților de a cere judecarea în lipsă a cauzei.

De asemenea, Înalta Curte constată că nu s-a impus necesitatea efectuării unui act de procedură din oficiu, în condițiile prevăzute de art. 416 alin. (3) C. proc. civ.

În raport de considerentele expuse și având în vedere că au trecut mai mult de șase luni de la data suspendării judecării recursului, timp în care părțile nu au solicitat continuarea judecății, iar în această perioadă nu a intervenit o cauză de întrerupere sau de suspendare a termenului de perimare, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 416 coroborate cu cele ale art. 420 C. proc. civ., va constata perimat recursul declarat de petenta A. împotriva sentinței civile nr. 58 din data de 09 noiembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Iași – secția civilă, în dosarul nr. x/2021.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul declarat de petenta A. împotriva sentinței civile nr. 58 din data de 09 noiembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Iași – secția civilă, în dosarul nr. x/2021.

Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare, la Completul de 5 judecători.

Pronunțată astăzi, 26 ianuarie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.