ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 131/2023

Ședința publică din data de 26 ianuarie 2023

După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Pogoanele la 13 iulie 2021, sub nr. x/2021, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., desfacerea căsătoriei din vina acesteia, exercitarea exclusivă a autorității părintești asupra minorului C., stabilirea locuinței acestuia la domiciliul său și obligarea pârâtei la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 373 lit. b), art. 398 alin. (1), art. 400, art. 496, art. 402 și ale art. 529 C. civ.

Prin sentința civilă nr. 378 din 27 mai 2022, Judecătoria Pogoanele a admis excepția de necompetență teritorială invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Pogoanele a reținut că părțile au încheiat căsătoria la Primăria Pogoanele, însă acestea nu au locuit niciodată în această localitate, având domiciliul în Italia.

Reținând că reclamantul are locuința în Italia și că nu există un consimțământ expres al pârâtei în sensul celor statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 20 din 24 octombrie 2016 pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, aplicând dispozițiile art. 915 alin. (2) teza finală C. proc. civ., a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.

Prin sentința civilă nr. 7179 din 3 octombrie 2022, Judecătoria Sectorului 5 București a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pogoanele. Constatând ivirea conflictului negativ de competență, a suspendat din oficiu judecarea cauzei și a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării acestuia.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Sectorului 5 București a reținut că, potrivit susținerilor concordante ale părților, soții nu au avut locuința comună în țară, ci în Italia.

De asemenea, a apreciat că, din situația de fapt expusă a rezultat că reclamantul locuiește în Italia, iar pârâta domiciliază în orașul Pogoanele, jud. Buzău, aceasta fiind prezentă la termenele de judecată din 18 ianuarie 2022 și din 19 aprilie 2022.

A constatat că cererea de chemare în judecată a fost comunicată pârâtei la 1 iulie 2021, acesta semnând personal de primire. Reținând că pârâtei i-au parvenit și citațiile pentru termenele de judecată din 18 ianuarie 2022 și 19 aprilie 2022, a apreciat că este fără dubiu că locuința statornică a acesteia este în circumscripția Judecătoriei Pogoanele.

Instanța a făcut referire la jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a stabilit că prin noțiunea "domiciliu", în accepțiunea C. civ., trebuie să se înțeleagă locuința unde se găsește în fapt acea persoană, pentru a-i putea fi asigurat și respectat dreptul la apărare. Aceasta întrucât, mențiunile din cartea de identitate referitoare la domiciliul sau reședința unei persoane nu au caracter constitutiv în ceea ce privește determinarea acestora, ci numai de evidență a persoanei respective, potrivit art. 91 C. civ.

A reținut că, în prezent, mențiunile din cartea de identitate coincid cu faptul că pârâta locuiește, în fapt, la adresa de domiciliu.

În aceste condiții, Judecătoria Sectorului 5 București a apreciat că sunt incidente prevederile art. 915 alin. (1) C. proc. civ., locuința pârâtei fiind cea care atrage competența instanței, respectiv a Judecătoriei Pogoanele.

Examinând conflictul negativ de competență, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pogoanele pentru următoarele considerente:

Conform art. 915 C. proc. civ., (1) "Cererea de divorț este de competența judecătoriei în circumscripția căreia se află cea din urmă locuință comună a soților. Dacă soții nu au avut locuință comună sau dacă niciunul dintre soți nu mai locuiește în circumscripția judecătoriei în care se află cea din urmă locuință comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripția căreia își are locuința pârâtul, iar când pârâtul nu are locuința în țară și instanțele române sunt competente internațional, este competentă judecătoria în circumscripția căreia își are locuința reclamantul; (2) Dacă nici reclamantul și nici pârâtul nu au locuința în țară, părțile pot conveni expres să introducă cererea de divorț la orice judecătorie din România. În lipsa unui asemenea acord, cererea de divorț este de competența Judecătoriei Sectorului 5 al Municipiului București.

Noțiunea "locuință" din cuprinsul normei legale enunțate reprezintă un element de identificare a persoanei fizice, semnificând ultima locuință în care soții au conviețuit în mod efectiv, unde s-a desfășurat viața lor de familie, prezentând importanță locuința statornică și principală a persoanei sau adresa unde locuiește efectiv.

Prin art. 321 C. civ. se definește termenul "locuința familiei", ca fiind acea locuință comună a soților sau, în lipsă, locuința soțului la care se află copiii. Aceste prevederi legale privesc locuința familiei, atât din perspectiva imobilului de locuit, cât și din cea a vieții de familie.

În cauză, reclamantul a învestit Judecătoria Pogoanele cu soluționarea cererii de chemare în judecată, prin care a solicitat desfacerea căsătoriei din culpa exclusivă a pârâtei B., stabilirea la domiciliul său a locuinței minorului C. și obligarea pârâtei la plata unei pensii de întreținere în favoarea acestuia.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că domiciliază împreună cu minorul C. în Italia, unde acesta frecventează cursurile școlare.

Primul termen de judecată acordat în cauză a fost 18 ianuarie 2022, când, în prezența pârâtei, Judecătoria Pogoanele a amânat judecata pentru a efectua verificări cu privire la domiciliul acesteia.

Din verificările dispuse din oficiu de către Judecătoria Pogoanele la Direcția pentru Evidența Persoanei și Administrarea Bazelor de Date a rezultat că pârâta domiciliază în orașul Pogoanele, unde a fost efectuată procedura de comunicare a cererii de chemare în judecată și procedura de citare a acestei părți pentru termenele din 18 ianuarie 2022 și 19 aprilie 2022, pârâta semnând personal dovezile de înmânare.

Potrivit consemnărilor din încheierea din 19 aprilie 2022 a Judecătoriei Pogoanele, pârâta a învederat că părțile nu au avut un domiciliu comun și că reclamantul nu a locuit niciodată în orașul Pogoanele, întrucât are domiciliul în Italia.

În raport de aceste aspecte expuse, Înalta Curte va stabili în favoarea Judecătoriei Pogoanele competența de soluționare a cauzei, urmând a da eficiență dispozițiilor art. 915 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., ipotezei reglementate de această normă circumscriindu-se situația de fapt dedusă judecății – "Dacă soții nu au avut locuință comună sau dacă niciunul dintre soți nu mai locuiește în circumscripția judecătoriei în care se află cea din urmă locuință comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripția căreia își are locuința pârâtul."

Cum domiciliul pârâtei se află în orașul Pogoanele, iar părțile litigante nu au făcut dovada existenței acordului expres prevăzut de art. 915 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte, în baza dispozițiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pogoanele.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pogoanele.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 ianuarie 2023.