ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 964/2023

Ședința publică din data de 22 februarie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/28.10.2019, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Consiliul Județean Constanța, a solicitat:

- anularea parțială a H.G. nr. 904/2002 privind atestarea domeniului public al județului Constanța, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Constanța, respectiv poziția 1 din Capitolul "Terenuri aferente sistemelor de alimentare cu apă, de canalizare și de epurare – RAJA Constanța", tabelul corespunzător Comunei Poarta Albă;

- obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

S-a susținut ca demersul procesual de față este efectuat de reclamantă în calitate de soție supraviețuitoare a defunctului B., decedat la 05.03.2008, care a avut calitatea de proprietar al terenului în suprafață de 2624 mp situat în Comuna Poarta Albă, județul Constanța, a cărui situație juridică actuală este stabilită prin hotărârea de guvern a cărei anulare se cere prin acțiune.

Prin încheierea din 19 iunie 2020, Curtea de Apel Constanța – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondate excepțiile tardivității, prematurității și inadmisibilității formulării acțiunii; a unit cu fondul excepția lipsei de interes.

Prin sentința civilă nr. 139 din data de 01 iulie 2021, Curtea de Apel Constanța – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins excepția lipsei de interes, ca neîntemeiată și a respins acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Consiliul Județean Constanța, ca nefondată.

Împotriva sentinței civile nr. 139 din data de 01 iulie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Constanța – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamanta A. invocând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că terenul în litigiu, în suprafață de 2574 mp situat în Comuna Poarta Albă, ce a fost atestat ca făcând parte din domeniul public al județului Constanța, a aparținut în proprietate autorului recurentei, defunctul B., iar cu privire la acesta s-au purtat litigii în scopul reconstituirii dreptului de proprietate.

Intimații-pârâți Guvernul României și Consiliul Județean Constanța au depus întâmpinări prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 20 iunie 2022, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 11 ianuarie 2023, în ședință publică, cu citarea părților.

Analizând cu prioritate, potrivit art. 248 C. proc. civ., excepția nulității recursului pentru neîndeplinirea obligației de achitare a taxei judiciare de timbru, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru:

"(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1 - 7 din C. proc. civ.

(2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON."

De asemenea, dispozițiile art. 33 alin. (1) și alin. (2) teza I din O.U.G. nr. 80/2013 prevăd că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege, iar în cazul în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, titularului acesteia i se pune în vedere obligația de timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru.

Înalta Curte constată că recurenta-reclamantă nu și-a îndeplinit obligația de achitare a taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, deși i-a fost adusă la cunoștință această obligație la data de 05.08.2022, conform dovezii de înmânare a înștiințării, aflată la dosarul de recurs.

Or, din verificările efectuate atât în dosar, cât și în sistemul Ecris rezultă că recurenta-reclamantă nu a îndeplinit această obligație până la termenul de judecată fixat la data de 22 februarie 2023, iar consecința neachitării taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac a recursului, prevăzută de dispozițiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., este anularea recursului netimbrat.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va anula recursul, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinței nr. 139 din 1 iulie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Constanța – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 22 februarie 2023.