ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 846/2023

Ședința publică din data de 16 februarie 2023

Asupra cererii de revizuire;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin sentința nr. 869 din data de 05.08.2021, Tribunalul Prahova a respins excepția inadmisibilității invocată de pârâtul Inspectoratul Județean de Politie Prahova, ca neîntemeiată și a admis cererea de chemare în judecată A., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Județean de Politie Prahova și a obligat pârâtul Inspectoratul Județean de Politie să comunice reclamantei informațiile solicitate prin cererea nr. x/01.07.2021.

Prin Decizia nr. 1355 din 2 noiembrie 2021 a Curții de Apel Ploiești, s-a admis recursul declarat de pârâtul Inspectoratul Județean de Politie Prahova împotriva sentinței nr. 869 din data de 5.08.2021 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta A.; a fost casată sentința recurată și, în rejudecare, s-a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Prin sentința civilă nr. 307/CA/07.04.2022, Tribunalul Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins excepția inadmisibilității formulării cererii de chemare în judecată, invocată de pârât prin întâmpinare; a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul B., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului Brașov și a dispus anularea actului administrativ individual constând în Referatul nr. x/02.08.2019 privind dispunerea măsurii de retragere a atestatului profesional de agent de securitate pentru reclamant.

La termenul din data de 20.06.2022 Curtea a respins în principiu cererea de intervenție accesorie formulată de dna A..

Prin Decizia nr. 385/R/2022 din 20 iunie 2022 a Curții de Apel Brașov, s-a admis recursul formulat de recurentul Inspectoratul Județean de Poliție Brașov împotriva sentinței civile nr. 307/CA/07.04.2022 pronunțată de Tribunalul Brașov pe care o casează în parte în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul B. în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Județean de Poliție Brașov; menține soluția instanței cu privire la excepția de inadmisibilității; obligă pe intimatul B. să plătească recurentului Inspectoratul Județean de Poliție Brașov suma de 100 de RON, cheltuieli de judecată în recurs.

Împotriva Deciziei nr. 1355 din 2 noiembrie 2021 a Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțate în dosarul nr. x/2021, a formulat cerere de revizuire A..

În susținerea cererii de revizuire, în esență, revizuenta a arătat că este vorba despre două hotărâri judecătoresti/decizii pe același obiect de judecare privind scutirea de la plata taxei de timbru prevăzută de art. 30 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, soluționate diferit, în ambele cauze IPJ solicitând scutirea de la plata taxei judiciare de timbru, in dosarul său instanța admițând cererea, iar, în celălalt dosar, a respins cererea, obligând intimatul la plata taxei de timbru.

În aceste condiții, în opinia sa, se impune uniformizarea acestor contradictii, mai ales că în dosarul revizuentei, soluția este contrazisă de mai multe dezlegări de drept, judecând astfel calea de aplicare a cadrului legal unic tinând cont de argumentele sale si de dispozitivul hotărârii supuse analizei.

În concret, revizuenta a arătat că, în dosarul nr. x/2021 s-a pronunțat decizia civilă nr. 1355 definitivă la data de 02.11.2021, prin care s-a soluționat cererea de chemare în judecată, având ca obiect anulare act administrativ pe prevederile Legii 554/2004 a contenciosului administrativ în sensul ca s-a dispus judecarea cauzei eliminând excepția mea privind netimbrarea cererii și dand castig de cauza intimatei care a solicitat scutirea de la plata taxei de timbru pe motiv ca contribuie la bugetul de stat cu venituri publice invocând art. 30 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, sunt scutite de taxă judiciară de timbru acțiunile și cererile, inclusive căile de atac formulate, potrivit legii, (...) de instituții publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice

In aceeași manieră, ca și în cazul dosarului său recurentul Inspectoratul de Poliție Tudețean Brașov, a apreciat că este scutit de la plata taxei de timbru, prin încadrarea în categoria "instituții publice" și având în vedere că este finanțat din venituri publice, conform dispozițiilor art. 1 și 22 alin. (art. 11 din O.U.G. nr. 30/2007)

In dosarul x/2019, IPJ Brașov a cerut în aceleași condiții scutirea de la plata taxei de timbru, iar prin dosarul x/2019 la data de 18.05.2022 prin încheierea finala de dezinvestire a respins cererea IPJ Brașov de scutire de plata taxei de timbru și a fost obligata sa achite plata taxei de timbru, și astfel anterior, prin Decizia 385/20.06.2022, pronunțata în Dosarul nr. x/2019 de către Curtea de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, definitivă la data de 20.06.2022, s-a dispus respingerea cererii de chemare în judecată, consimțind astfel faptul ca IPJ Brașov trebuie sa achite taxa judiciara de timbru, ceea ce s-a și intamplat.

In spiritul acestei decizii corecte vin și reglementările legale invocate corect soluționate.

Pentru a beneficia de scutirea reglementată de art. 30 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 îndeplinite cumulativ condiții: a) cererea să fie formulată de o instituție publică; b) cererea să aibă ca obiect venituri publice.

Pentru a fi incident art. 30 din O.U.G. nr. 80/2013. obiectul cererii trebuie să fie însă reprezentat de o pretenție bănească ce constituie un venit public aparținând unității administrativ-teritoriale, declararea nulității unui act juridic neincluzându-se în noțiunea de pretenție bănească.

In acest sens s-a pronunțat și Institutul National al Magistraturii în Minuta întâlnirii președinților secțiilor civile ale înaltei Curți de Casație și Justiție și Curților de apel (Timișoara, 5-6 martie 2020), întocmită de jud. dr. C. și jud. D., formatori INM.

Exista practica judiciară, inclusiv la nivelul Curții de Apel Ploiești, care a dat dezlegare corectă prin încheiere finală de dezînvestire în dosarul nr. x/2020 prin care s-a soluționat ulterior dosarul numărul x/2020 de Curtea de Apel Ploiești prin Hotărârea nr. 178/15.02.2022.

În concluzie, revizuenta a solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 513 alin. (4) C. proc. civ., admiterea cererii de revizuire și schimbarea în tot a hotărârii atacate, respectiv a decizie civile nr. 1355/2021 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în dosarul nr. x/2021.

Intimatul a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității cererii de revizuire, susținând că nu este autoritate de lucru judecat, nefiind îndeplinită condiția triplei identități, revizuenta invocând existența unei practici neunitare la nivelul instanțelor de judecată.

În fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, în cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de revizuire și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de 513 C. proc. civ., coroborat cu art. 194-200 și art. 201 alin. (1), (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

Prin rezoluția din data de 15 noiembrie 2022, s-a fixat termen de judecată la data de 16 februarie 2023, în ședință publică, cu citarea părților.

II. Hotărârea Înaltei Curți asupra revizuirii

Înalta Curte, examinând cu prioritate, admisibilitatea căii de atac, în conformitate cu dispozițiile art. 513 alin. (4) din C. proc. civ., urmează să respingă cererea de revizuire ca inadmisibilă.

Înalta Curte amintește că potrivit dispozițiilor art. 7 din C. proc. civ.: "(1) Procesul civil se desfășoară în conformitate cu prevederile legii", iar potrivit articolului 22 alin. (1) din același Cod: "Judecătorul soluționează litigiul conform regulilor de drept care îi sunt aplicabile.", obligativitatea de respectare a principiului legalității decurgând primordial din prevederile constituționale care statuează că justiția se înfăptuiește în numele legii, iar judecătorii se supun numai legii, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată fiind prevăzute numai prin lege (art. 124, 126 din Constituția României).

Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă că procesul trebuie să se desfășoare potrivit normelor legale care-l reglementează atât în ceea ce privește judecata și executarea silită, cât și sub aspectul competenței, compunerii și constituirii instanței.

În acest context, Înalta Curte amintește că revizuirea este o cale extraordinară de atac reglementată de dispozițiile art. 509 - 513 C. proc. civ., care poate fi exercitată numai în condițiile și cazurile expres prevăzute de art. 509 - 511 C. proc. civ.

Dispozițiile legale ce o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea acesteia nu poate avea loc decât în cazurile și în condițiile prevăzute în mod expres de lege.

Potrivit dispozițiilor art. 513 alin. (4) C. proc. civ. "Dacă instanța încuviințează cererea de revizuire, ea va schimba, în tot sau în parte, hotărârea atacată, iar în cazul hotărârilor potrivnice, ea va anula cea din urmă hotărâre și, după caz, va trimite cauza spre rejudecare atunci când s-a încălcat efectul pozitiv al autorității de lucru judecat."

Or, în cauză, revizuenta a formulat cerere de revizuire împotriva Deciziei nr. 1355 din 2 noiembrie 2021 a Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțate în dosarul nr. x/2021, care este prima decizie definitivă, invocându-se contradictorialitatea cu decizia nr. 385 din 20 iunie 2022 pronunțată de aceeași instanță în dosarul nr. x/2019, solicitându-se anularea decizie nr. 1355/2021, respectiv a primei decizii.

Judecătorul, în demersul său vizând aflarea adevărului, în primul rând, va soluționa litigiul aplicând dispozițiile legale incidente în cauză, respectând astfel unul dintre principiile fundamentale ale procesului civil, respectiv cel al legalității, care constituie o cerință obiectivă într-un stat de drept și o garanție a desfășurării în condiții optime a mecanismului de înfăptuire a justiției.

Prin urmare, reținând că cererea formulată de revizuentă nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 513 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a face aplicarea sancțiunii inadmisibilității cererii de revizuire, situație în raport de care nu se mai impune analizarea excepției inadmisibilității cererii de revizuire si din perspectiva invocată de intimată.

Temeiul legal al soluției pronunțate în revizuire

Având în vedere toate considerentele expuse și ținând seama de prevederile art. 513 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de A. împotriva Deciziei nr. 1355 din 2 noiembrie 2021 a Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțate în dosarul nr. x/2021, ca inadmisibilă.

Cu recurs la Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție; recursul se va depune la Înalta Curțe de Casație și Justiție – secția contencios administrativ și fiscal.

Pronunțată astăzi, 16 februarie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.