ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2832/2021

Ședința publică din data de 12 mai 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia nr. 833 din 7 octombrie 2020 Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția perimării cererii de revizuire și a constatat perimată cererea de revizuire formulată de revizuentul A., împotriva sentinței civile nr. 2439 din data de 26.03.2018 a Judecătoriei Ploiești în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Județean de Poliție Prahova.

Împotriva hotărârii de perimare a formulat recurs Administrația Județeană a Finanțelor Publice Brașov, criticând hotărârea atacată.

Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția nulității recursului invocată prin întâmpinare de către intimatul Inspectoratul Județean de Poliție Prahova, Înalta Curte apreciază că aceasta este neîntemeiată, având în vedere faptul că, prin cererea de recurs, recurentul-pârât a formulat critici care se circumscriu motivului prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., astfel că nu se poate reține lipsa motivelor în sensul prevederilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Potrivit dispozițiilor art. 416 alin. (1) din C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de șase luni.

Înalta Curte reține că prin sentința civilă nr. 2439 din data de 26.03.2018 a Judecătoriei Ploiești a fost respinsă plângerea contravențională formulată de petentul A..

Prin decizia nr. 176 din 16.01.0219 a Tribunalului Prahova a fost respins ca nefondat apelul formulat de petent.

Prin decizia civilă nr. 1315 din 16 mai 2019 Tribunalul Prahova, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția netimbrării cererii de revizuire, invocată din oficiu și în consecință a anulat cererea de revizuire, formulată de revizuentul A., ca fiind netimbrată.

Împotriva acesteia a formulat recurs revizuientul A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea acestuia.

Prin decizia nr. 1164 din data de 8 octombrie 2019, Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția nulității recursului și a anulat recursul declarat de revizuentul A. împotriva sentinței nr. 1315 din 16 mai 2019 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul în revizuire Inspectoratul Județean de Poliție Prahova, ca fiind netimbrat.

Reclamantul A. a formulat cerere de revizuire a deciziei 1200 din 19.02.2019, pronunțată de Judecătoria Ploiești, apreciind că hotărârea pronunțată este incorectă și nedreaptă, deși data și numărul hotărârii indicate nu corespund niciuneia dintre hotărârile pronunțate în prezenta cauză.

La termenul de judecată din data de 13 decembrie 2019, Curtea de Apel Ploiești a dispus suspendarea judecății cererii de revizuire în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. pentru lipsa părților.

La data de 20 decembrie 2019, revizuentul a formulat cerere de repunere pe rol, fiind acordat termen de judecată la data de 29 ianuarie 2020 și, ulterior la 26 februarie 2020, când instanța a admis excepția netimbrării cererii de repunere pe rol, invocată din oficiu, a anulat cererea de repunere pe rol, ca netimbrată și a menținut suspendarea cererii de revizuire.

Revizuentul a formulat din nou cerere de repunere pe rol la data de 17 martie 2020, iar la termenul acordat din data de 10 iunie 2020 a admis excepția netimbrării cererii de repunere pe rol, invocată din oficiu, a anulat cererea de repunere pe rol, ca netimbrată și a menținut suspendarea cererii de revizuire.

La data de 17 iunie 2020 revizuentul a reiterat cererea de repunere pe rol a cauzei, iar la termenul de judecată din data de 26 august 2020, Curtea a admis excepția netimbrării cererii de repunere pe rol, a anulat cererea de repunere pe rol și a menținut suspendarea judecății cauzei.

La data de 11 septembrie 2020, revizuentul a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei, fiind acordat termen de judecată la data de 7 octombrie 2020, termen la care instanța, din oficiu, a invocat excepția perimării cererii de revizuire și a rămas în pronunțare asupra acestei excepții.

Din verificarea actelor dosarului rezultă că ultimul act de procedură s-a efectuat la data de 13 decembrie 2019, când instanța a dispus suspendarea judecății recursului în baza dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. pentru lipsa nejustificată a părților legal citate, acestea neformulând cerere de judecare în lipsă a căii de atac.

De asemenea, la mai multe termene de judecată succesive, respectiv 26 februarie 2020, 10 iunie 2020, 26 august 2020 Curtea de Apel Ploiești a admis excepția nulității cererii de repunere pe rol, a anulat cererea de repunere pe rol și a menținut suspendarea judecății cauzei.

Potrivit dispozițiilor art. 416 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții timp de 6 luni.

Judecarea prezentei cauze a fost suspendată prin încheierea din data de 13 decembrie 2020 în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., având în vedere lipsa părților la judecarea recursului și faptul că niciuna nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, astfel că, de la această dată, a început să curgă termenul de perimare de 6 luni, termenul împlinindu-se, în condițiile art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. la data de 13 iunie 2020.

Înalta Curte reține că, potrivit art. 414 C. proc. civ., împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea judecării cauzei se poate formula recurs "cât timp durează suspendarea procesului", iar din interpretarea acestei norme rezultă că necomunicarea acestui act de procedură produce efecte numai cu privire la termenul de motivare al unui eventual recurs și nu acoperă lipsa de diligență a părții în respectarea obligației procesuale de a contribui "la desfășurarea fără întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia", în condițiile art. 10 C. proc. civ.

La termenul stabilit de instanță pentru soluționarea contestației, din data de 13 decembrie 2019, părțile legal citate au lipsit și nici nu au solicitat judecarea în lipsă, motiv pentru care instanța a dispus suspendarea soluționării cauzei pentru lipsa părților.

Instanța sesizată cu soluționarea cererii de revizuire a repus pe rol din oficiu cauza, întrucât nu au mai fost îndeplinite acte de procedură, dosarul rămânând în nelucrare mai mult de 6 luni.

Astfel, se constată că în mod corect instanța sesizată cu soluționarea cererii de revizuire formulate de revizuentul A. a reținut că nu au fost îndeplinite acte de procedură de natură a întrerupe sau suspenda perimarea, potrivit prevederilor art. 417 - 418 din C. proc. civ. și a făcut aplicarea dispozițiilor art. 420 alin. (1) din C. proc. civ.

Înalta Curte constată că în cuprinsul cererii de recurs se face referire la faptul că nu există culpă procesuală, în nelucrarea cererii, fără a se aduce critici explicite argumentelor ce au întemeiat soluția de perimare a recursului.

Nefiind motive de nelegalitate a deciziei atacate, Înalta Curte va menține hotărârea atacată ca fiind legală.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității recursului.

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 833 din 7 octombrie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 mai 2021.