ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 60/2023
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 60/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 11 ianuarie 2023
Asupra conflictului negativ de competență;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
1.1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 06.05.2022 pe rolul Curții de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimata Societatea Română de Televiziune, prin invocarea prevederilor art. 713 alin. (5) și art. 729 alin. (4) C. proc. civ., raportate la art. 723 C. proc. civ., întoarcerea executării silite în dosarele de executare nr. 1502/2019 și nr. 1288/2020.
1.2. Reclamantul a formulat, la solicitarea instanțelor de judecată, mai multe precizări succesive ale obiectului cererii de chemare în judecată, învederând, prin concluziile scrise din data de 27 septembrie 2022, că obiectul cauzei constă în "obligație de a face", respectiv de respectare a obligațiilor de ordin financiar-contabil și juridice în legătură cu solicitarea de returnare a sumelor prevăzute pentru protecția socială (sumele restante pentru compensarea inflației din perioada 2008-data concedierii, sumele prevăzute pentru concediere în baza art. 39 alin. (3) din Codul muncii, sumele prevăzute pentru salariile compensatorii și sumele aferente despăgubirilor conform sentinței civile 2535/04.03.2013), aceste sume constituind baza pentru executările silite ce au făcut obiectul dosarelor de executare silită nr. x/2018 și nr. y/2019.
Totodată, recurentul a învederat că cererea sa are drept obiect și întoarcerea executării silite.
1.3. Cu ocazia dezbaterilor publice ce au avut loc în față Judecătoriei Sectorului 3 la data de 3 octombrie 2022, menționate în încheierea de ședință de la o astfel de dată, reclamantul a învederat că, în cauza pendinte, contestă atât legalitatea celor două temeiuri legale ce stau la baza executărilor silite, din perspectiva legalității sentințelor/deciziilor emise în dosarele nr. x și nr. 3997, dar și legalitatea dosarelor de executare silită.
În acest sens a învederat că va solicita în viitor întoarcerea executării silite, după ce se va constata dacă executarea silită s-a făcut sau nu în baza unor acte legale și dacă, în acea procedură, taxele stabilite erau ori în sarcina sa, personal, sau în sarcina pârâtei.
Hotărârile care au generat conflictul de competență
2.1 Prin sentința civilă nr. 1051 din 24.05.2022, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței sale materiale, motiv pentru care a declinat soluționarea cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București – secția civilă.
Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel București a reținut, în esență, că obiectul cauzei, ce vizează, în realitate, dosarul execuțional nr. x/2018 (și nu 1502/2019, cum eronat a fost indicat în cererea de chemare în judecată) și dosarul execuțional nr. x/2019 (iar nu nr. 1288/2020), ambele deschise de către BEJ "B." (iar nu de "C."), intră în sfera de reglementare a art. 651 alin. (1) teza I, art. 714 și art. 724 alin. (3) teza I C. proc. civ., restabilirea situației anterioare executării fiind în competența de soluționare a instanței de executare, ce în litigiul pendinte a fost apreciată de Curtea de Apel București ca fiind judecătoria.
2.2. Prin sentința civilă nr. 8973 din 7 octombrie 2022, Judecătoria Sectorului 3 București – secția civilă a admis excepția necompetenței sale materiale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru soluționarea acestuia.
În motivarea hotărârii, Judecătoria Sectorului 3 București a reținut, în esență, că, în raport de ultima solicitare a reclamantului precum și de faptul că acesta s-a opus la calificarea cererii ca fiind contestație și întoarcere a executării silite, evocând caracterul cauzei pendinte de cerere în continuarea dosarului nr. x/2021, soluționat de Curtea de Apel București, potrivit principiului disponibilității ce guvernează procesul civil, obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților, iar instanța nu poate schimba temeiul juridic al cererii sau calificarea dată de părți în mod expres, aceasta trebuind să se pronunțe în limitele învestirii, fără a se putea depăși aceste limite.
În raport de astfel de aspecte, Judecătoria Sectorului 3 București a apreciat că instanța competentă să judece cauza este cea care a fost învestită cu dosarul nr. x/2021, și anume, Curtea de Apel București.
Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Analizând prezentul conflict negativ de competență, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Sectorului 3 București, pentru următoarele considerente:
Din perspectiva determinării cadrului analizei deferite soluționării în prezentul regulator de competență, Înalta Curte observă că aspectul care a generat conflictul negativ de competență între cele două instanțe care și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces (Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și Judecătoria Sectorului 3 București – secția civilă) îl constituie problema identificării obiectului cauzei deduse soluționării prin cererea formulată de reclamantul A., astfel cum aceasta a fost precizată în mod succesiv, inclusiv prin susținerile de la termenul de judecată din data de 3 octombrie 2022, formulate în fața Judecătoriei Sectorului 3 București.
Cu titlu prealabil, Înalta Curte reține că prin sentința civilă nr. 15062 din data de 19.09.2016, pronunțată în dosarul nr. x/2016 al Judecătoriei Sectorului 1 București a fost admisă contestația la executare formulată de Societatea Română de Televiziune și s-a dispus anularea tuturor actelor de executare silită efectuate în dosarul de executare nr. 140/2016 al BEJA D., E. și F., întoarcerea executării silite și obligarea intimatului din respectiva cauză (n.a. A.) la restituirea sumei de 26.956,41 RON, actualizată cu indicele de inflație la data plății. În considerentele unei astfel de hotărâri s-a reținut faptul că prin sentința civilă nr. 9549/09.10.2015 pronunțată de Tribunalul București – secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2014, definitivă prin decizia civilă nr. 1465/2016 a Curții de Apel București – secția a VII-a pentru cauze privind conflictele de muncă și asigurări sociale, contestatoarea a fost obligată la majorarea salariului de bază al reclamantului, iar executarea silită ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2016 al BEJA D., E. și F. a vizat un astfel de titlu executoriu.
Obiectul dosarului execuțional nr. x/2019 al BEJ B. îl reprezintă executarea silită împotriva debitorului A., în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 15062/19.09.2016, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 în dosarul nr. x/2016.
Totodată, prin sentința civilă nr. 8331/10.07.2017 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București în dosarul nr. x/2016 s-a admis cererea privind întoarcerea executării silite, formulate de Societatea Română de Televiziune și s-a dispus obligarea pârâtului din respectivul dosar (n.a. A.) la restituirea sumei de 13.944 RON, urmare desființării titlului executoriu constând în sentința civilă nr. 2535/04.03.2014, pronunțată de Tribunalul București – secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2013, prin decizia civilă nr. 2167/17.12.2014 a Curții de Apel București – secția a VII-a pentru cauze privind conflictele de muncă și asigurări sociale .
Obiectul dosarului execuțional nr. x/2018 al BEJ B. îl reprezintă executarea silită împotriva debitorului A., în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 8331/10.07.2017, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București în dosarul nr. x/2016.
Nu în ultimul rând, Înalta Curte observă că dosarul nr. x/2021, înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflictele de muncă și asigurări sociale, are drept obiect contestație în anulare împotriva unei hotărâri pronunțate tot de o instanță specializată în cauze privind conflictele de muncă și asigurări sociale.
Din analiza cererii de chemare în judecată și a precizărilor realizate de reclamant, inclusiv prin susținerile orale din cadrul ședinței de judecată din data de 3 octombrie 2022, rezultă că acesta tinde, în esență, la a solicita obligarea societății pârâte la returnarea sumelor ce au făcut obiectul executărilor silite în cadrul dosarelor de executare nr. 1288/2019 și nr. 1502/2018, ambele deschise de către BEJ B., în baza titlurilor executorii reprezentate de hotărârile judecătorești emise în dosarele nr. x/2016 și nr. y/2016, reclamantul contestând atât legalitatea executărilor silite ce fac obiectul celor două dosare de executare, cât și antereferitele titluri executorii (contestație la titlu).
Conform art. 714 alin. (1) C. proc. civ., atât contestațiile care vizează executarea silită, cât și cele la titlu intră în competența de soluționare a instanței de executare. Totodată, Înalta Curte reține că, potrivit art. 25 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 instanțele de contencios administrativ au calitatea de instanțe de executare doar în materia executării unor hotărâri judecătorești emise în litigii de contencios administrativ.
Or, în raport de natura titlurilor executorii contestate de reclamant, ce au fost emise în dosare având drept obiect contestații la executare în materie civilă (nr. 14259/299/2016 și nr. 3997/301/2016), ce, la rândul lor, au avut la bază titluri executorii emise de instanțele competente în soluționarea conflictelor de muncă și asigurări sociale, precum și față de obiectul dosarului nr. x/2021, Înalta Curte reține că nu suntem în prezența unei cauze care să intre în competența de soluționare a instanțelor de contencios administrativ, conform art. 25 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Potrivit prevederilor art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ.: "instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel."
Or, în cauza pendinte, în cadrul dosarelor de executare nr. 1288/2019 și nr. 1502/2018, ambele deschise de către BEJ B., calitatea de debitor este deținută de reclamantul A. ce, la data sesizării organului de executare, avea domiciliul în Sectorul 3 București.
Pe cale de consecință, instanța de executare, în sensul art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ., în a cărei circumscripție se află domiciliul reclamantului este Judecătoria Sectorului 3.
Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. și pe pârâta Societatea Română de Televiziune, în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 ianuarie 2023.