ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 379/2023

Ședința publică din data de 26 ianuarie 2023

Asupra contestației privind tergiversarea procesului;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

La data de 15 iunie 2017, pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a fost înregistrat dosarul nr. x/2017, având ca obiect anulare act administrativ, în care reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili și Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună:

Prin sentința civilă nr. 1 din 5 ianuarie 2022, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive a D.G.A.M.C. și lipsei calității procesuale pasive a A.N.A.F.; a admis excepția inadmisibilității capătului de cerere privind rambursarea efectivă a sumei de 16.547.799 RON și a respins acest capăt de cerere ca inadmisibil; totodată a respins, în rest, cererea formulată de reclamantă, ca neîntemeiată.

La data de 5 ianuarie 2023, reclamanta A. S.R.L. a formulat contestația privind tergiversarea procesului referitor la dosarul nr. x/2017 al Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, contestația fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. x/2017/a1.

Ulterior, contestația a fost înaintată Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe, la data de 6 ianuarie 2023, sub același număr de dosar.

În motivarea contestației întemeiate pe dispozițiile art. 522 din C. proc. civ., contestatoarea A. S.R.L. a arătat că, deși instanța s-a pronunțat în dosarul nr. x/2017 la data de 5 ianuarie 2022, până în prezent nu a fost motivată și comunicată sentința nr. 1/2022, prin care a fost soluționată cauza.

Consideră că prin neredactarea sentinței în termenul prevăzut de lege se aduce atingere dreptului său la un proces echitabil, cauza trebuind să fie soluționată într-un termen optim și previzibil.

În concluzie, a solicitat admiterea contestației și remedierea situației depășirii termenului legal pentru redactarea hotărârii.

Examinând contestația de față, în raport de susținerile contestatoarei și de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 522 alin. (1) din C. proc. civ., oricare dintre părți, precum și procurorul care participă la judecată pot face contestație prin care, invocând încălcarea dreptului la soluționarea procesului într-un termen optim și previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situație să fie înlăturată, iar potrivit art. 522 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ.: "(2) Contestația menționată la alin. (1) se poate face în următoarele cazuri: 1. când legea stabilește un termen de finalizare a unei proceduri, de pronunțare ori de motivare a unei hotărâri, însă acest termen s-a împlinit fără rezultat; (…)"

Înalta Curte reține că ceea ce caracterizează toate cazurile de contestație este pasivitatea instanței de judecată, care dispune de mijloacele necesare pentru corijarea conduitelor necorespunzătoare ale părților și terților și nu le folosește, sau nesocotește ea însăși dispozițiile legale care-i impun o anumită conduită.

În jurisprudența instanțelor de judecată, inclusiv a Înaltei Curți, s-a reținut în mod constant că problema soluționării cauzei într-un termen optim și previzibil, se apreciază în raport de criterii obiective ce țin de datele statistice, de încărcătura cauzelor pe fiecare instanță/pe completele de judecată, ori de obiectul cauzei, cu referire la caracterul urgent al acesteia sau la necesitatea desfășurării anumitor proceduri prealabile specifice.

Din această perspectivă, la analiza respectării "termenului optim și previzibil" în motivarea hotărârii trebuie luate în considerare elementele obiective, care țin de volumul de activitate al judecătorului redactor, care, într-un termen de 30 zile participă la mai multe ședințe de judecată în cadrul cărora îi sunt repartizate spre redactare zeci de hotărâri. De asemenea, prioritate la redactare, au anumite hotărâri pronunțate în cauze care au caracter urgent potrivit legii și regulamentului instanțelor judecătorești, petentul nefiind parte într-o astfel de cauză.

Totodată, contestația privind tergiversarea procesului nu trebuie privită ca o posibilitate de sancționare a judecătorului învestit cu soluționarea cauzei, ci ca un remediu oferit de normele de procedură, care are aplicabilitate în situațiile în care se constată că soluționarea cauzei a fost a amânată nejustificat și se pot dispune măsuri pentru înlăturarea situației care a provocat întârzierea.

Distinct de aceste aspecte se constată că, în speță, astfel cum rezultă atât din adresa comunicată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 25 ianuarie 2023, cât și din sistemul informatizat Ecris al Curții de Apel București, sentința civilă nr. 1 din 5 ianuarie 2022 pronunțată în dosarul nr. x/2017 a fost redactată la data de 13 ianuarie 2023.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 525 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge contestația privind tergiversarea procesului formulată de contestatoarea A. S.R.L. în dosarul nr. x/2017 al Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația la tergiversare formulată de contestatoarea A. S.R.L. în dosarul nr. x/2017 al Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Fără cale de atac.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 26 ianuarie 2023.