ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 26.01.2023

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 369/2023

HOTĂRÂRE
26.01.2023
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 369/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 26 ianuarie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:.

La data de 17.05.2018, pe rolul Curții de Apel Galați a fost înregistrată cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele Agenția Națională de Administrare Fiscală București, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Galați împotriva Deciziei nr. 32/28.02.2018 emise de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați și a Deciziei de angajare a răspunderii solidare nr. x/06.12.2017 emise de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Galați, solicitând anularea acestor decizii, cu consecința obligării pârâtei Agenția Națională de Administrare Fiscală la soluționarea contestației administrative formulate împotriva Deciziei nr. 305/06.12.2017, iar în subsidiar anularea deciziilor nr. 32 și 305/06.12.2017, cu consecința exonerării reclamantei de la plata sumei de 1.068.979 RON.

Prin sentința civilă nr. 93/2019 din 17 mai 2019 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală București și respinsă acțiunea reclamantei în contradictoriu cu această pârâtă ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; totodată, a fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați și Administrația Județeană a Finanțelor Publice Galați.

Împotriva sentinței nr. 93/2019 din 17 mai 2019 pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a formulat recurs reclamanta A., solicitând, în principal, admiterea recursului, casarea hotărârii recurate cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, admiterea recursului, casarea în parte a hotărârii atacate și, în rejudecare, admiterea acțiunii, anularea actelor administrative contestate cu consecința exonerării sale de la plata sumei de 1.068.979 RON.

Analizând cu prioritate excepția perimării recursului îndreptat împotriva sentinței nr. 93/2019 din 17 mai 2019 pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 416 alin. (1) din C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni, iar potrivit alin. (2) termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță.

Rezultă că, pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de 6 luni și această lăsare a pricinii în nelucrare să se datoreze culpei părții.

În speță, la termenul de judecată din 28 octombrie 2021, Înalta Curte a dispus suspendarea judecării cauzei în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., pentru lipsa nejustificată a părților.

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 7 aprilie 2022, recurenta A. a solicitat redeschiderea judecății, în temeiul art. 415 pct. 1 din C. proc. civ.

Prin încheierea din 22 septembrie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, constatându-se că subzistă motivul pentru care a fost suspendată judecarea cauzei prin încheierea din 28 octombrie 2021, întrucât, prin cererea de repunere pe rol a cauzei, recurenta-reclamantă nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța a respins cererea de repunere a cauzei pe rol, a menținut măsura suspendării judecății și a acordat termen de judecată la 26.01.2023, în vederea discutării excepției perimării.

Potrivit dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., judecătorul va suspenda judecata când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă.

Odată îndeplinite condițiile stabilite de textul legal anterior menționat, instanța de judecată este obligată să dispună suspendarea judecății. Măsura de suspendare a judecății se întemeiază pe voința prezumată a părților de a nu mai continua procedura judiciară. O atare prezumție este dedusă din faptul neprezentării părților la termenul de judecată la care au fost legal citate și din inexistența la dosar a unei solicitări de judecată în lipsă.

În cuprinsul dispozițiilor art. 415 pct. 1 din C. proc. civ. se prevede remediul procedural în cazul în care a fost dispusă măsura suspendării cauzei, însă una dintre părți dorește continuarea judecății. Astfel, judecata cauzei suspendate se reia prin cererea de redeschidere făcută de una dintre părți, când suspendarea s-a dispus prin învoirea părților sau din cauza lipsei lor.

Cererea de repunere pe rol a cauzei se depune la instanța care a dispus măsura suspendării, însă înainte de împlinirea termenului de perimare prevăzut de dispozițiile art. 416 din C. proc. civ.

Totodată, pentru a interveni perimarea, este necesar să se constate că lăsarea în nelucrare a procesului se datorează culpei părții.

Aceasta este și situația în speța dedusă judecății, părțile lăsând să treacă un interval de timp mai mare de 6 luni fără să fi săvârșit vreun act de procedură în vederea reluării judecății recursului, de la data suspendării acestuia din 28.10.2021, acesta fiind ultimul act de procedură îndeplinit în speță.

Cererea de repunere pe rol formulată de reclamantă la data 07.04.2022, în lipsa unei solicitări de judecare a cauzei în lipsă și în condițiile în care părțile nu s-au prezentat la termenul acordat la 22.10.2022, nu poate constitui un act de procedură căruia să i se recunoască efectul de întrerupere a termenului de perimare, în condițiile în care instanța a dispus suspendarea la termenul din 28.10.2021 tocmai pentru lipsa nejustificată a părților, în condițiile în care niciuna dintre părți nu a solicitat judecarea în lipsă.

Cererea recurentei, deși purta denumirea de cerere de repunere pe rol, nu avea aptitudinea de a produce efectul specific unui astfel de act procedural, și anume reluarea cursului judecății, atâta vreme cât ea nu avea un conținut care să satisfacă exigențele art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., adică să reflecte voința părții de judecare a cauzei în lipsă, în ipoteza în care părțile nu se prezintă.

Actul de procedură întreruptiv al cursului termenului de perimare trebuie să fie unul efectuat în vederea judecării procesului, cerință neîndeplinită de actul de procedură îndeplinit de recurentă ulterior suspendării cauzei. Cererii de repunere pe rol formulate la data de 07.04.2022 i se putea recunoaște calitatea de act valid de procedură care să întrerupă cursul perimării numai în condițiile în care ar fi cuprins și solicitarea de judecare a cauzei în lipsă în ipoteza lipsei părților, deoarece numai într-o asemenea situație se putea pune capăt situației care a determinat suspendarea judecății cauzei și se putea considera că cererea a fost făcută cu scopul de reluare a judecății.

În aceste condiții, cum în cauză nu au fost îndeplinite acte de procedură de natură a întrerupe sau suspenda perimarea, potrivit prevederilor art. 417 - 418 din C. proc. civ., instanța va face aplicarea dispozițiilor art. 420 alin. (1) din C. proc. civ. și va constata perimat recursul formulat de A. împotriva sentinței nr. 93/2019 din 17 mai 2019 pronunțate de Curtea de Apel Galați – secția contencios administrativ și fiscal.

Constată perimat recursul formulat de A. împotriva sentinței nr. 93/2019 din 17 mai 2019 pronunțate de Curtea de Apel Galați – secția contencios administrativ și fiscal.

Cu recurs în 5 zile de la pronunțare.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 26 ianuarie 2023.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2021-06-02
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3286/2021
Ședința publică din data de 2 iunie 2021 Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată î
ÎCCJ 2023-03-09
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1366/2023
Ședința publică din data de 9 martie 2023 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin sentința nr. 505/2016 a Tribunalului Galați din dosar nr. x/20
ÎCCJ 2025-04-30
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2280/2025
Ședința publică din data de 30 aprilie 2025 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați, secția de
ÎCCJ 2021-03-12
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1562/2021
Ședința publică din data de 12 martie 2021 Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată Reclamanta S.C. A. S.R.L. a formulat contestație împotriva deciziei nr. 67/
ÎCCJ 2022-10-27
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4933/2022
Ședința publică din data de 27 octombrie 2022 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată. Hotărârea pronunțată în primul ciclu procesual 1.1. Prin acțiunea înregis
Sursă