ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 25.01.2023

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 341/2023

HOTĂRÂRE
25.01.2023
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 341/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 25 ianuarie 2023

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I.1. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 22.12.2021 pe rolul Tribunalului Suceava – secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2021, reclamanta Agenția Națională de Integritate a solicitat, în contradictoriu cu pârâții A., Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Milișăuți, prin Primar, Consiliul Local al Orașului Milișăuți și B., să se constate:

1) nulitatea absolută parțială a procesului-verbal de licitație publică nr. x/26.11.2013, respectiv a punctului 1 lit. c), semnat de A., în calitate de președinte al Comisiei de licitație, privind cumpărarea, de către fiul său, B., a terenului în suprafața de 4.589 mp, aparținând domeniului privat al orașului Milișăuți, identificat cu nr. cadastral x din CF x, situat în orașul Milișăuți, locul Prund Coturi Bădeuți;

2) nulitatea absolută a contractului de vânzare autentificat la Biroul Individual Notarial C. sub nr. x/06.11.2014, încheiat între UAT Milișăuți, în calitate de vânzător și B., în calitate de cumpărător, reprezentat prin mandatar A. – tatăl său;

3) nulitatea absolută a Hotărârilor Consiliului Local al orașului Milișăuți nr. 11/26.03.2013, nr. 62/26.11.2013, nr. 1/28.01.2014, nr. 53/24.10.2014, nr. 64/12.12.2014 și nr. 2/05.02.2015 privind aprobarea/rectificarea bugetului local, prin care au fost prevăzute sume pentru finanțarea activității D., în cadrul căreia persoana evaluată A. deținerea calitatea de președinte.

2.1 Prin sentința nr. 229 din data de 7 aprilie 2022, pronunțată de Tribunalul Suceava – secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2021, s-a admis excepția necompetenței teritoriale și s-a declinat competența de soluționare a cauzei formulate de reclamanta Agenția Națională de Integritate, în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local al Orașului Milișăuți, B., A. și Unitatea Administrativ Teritorială Oraș Milișăuți prin Primar, în favoarea secției de contencios administrativ și fiscal din cadrul Tribunalului București.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut dispozițiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, potrivit cărora acțiunile introduse la instanțele de contencios administrativ urmează regulile de competență prevăzute în Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, precum și dispozițiile art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, în raport cu care a reținut că reclamanta nu are calitatea de organ emitent al actelor a căror anulare o solicită, astfel că nu este incidentă teza a 2-a a alin. (3) a art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.

Prin urmare, a apreciat că în raport de obiectul actelor contestate, competența materială și teritorială de soluționare a cauzei revine instanței de contencios administrativ din cadrul Tribunalului București, în temeiul art. 10 alin. (1) și (3) teza I din Legea nr. 554/2004.

2.2 Prin sentința civilă nr. 4541 din data de 23.09.2022, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Tribunalul București – secția a II-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetentei teritoriale, invocată de către pârâții Consiliul Local al Orașului Milișăuți și Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Milișăuți, prin Primar și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava, ca instanta de contencios administrativ și fiscal;

A constatat ivit conflictul negativ de competenta și a înaintat dosarul, spre competentă soluționare, Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

În considerentele acestei sentințe s-au reținut dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554 și faptul că potrivit art. 4 din Regulamentul de organizare și funcționare al Agenției Naționale de Integritate, Agenția este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, ce funcționează la nivel național.

Din interpretarea normelor de mai sus, instanța a reținut că reclamanta din prezenta cauză este autoritate publică, iar competența rationae loci de soluționare a cauzei aparține instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului.

Cum în speță, pârâții au domiciliul, respectiv sediul în circumscripția Tribunalului Suceava, Tribunalul București a apreciat că aceasta este instanța competentă să soluționeze prezentul litigiu.

În ceea ce privește considerentele instanței inițial învestite conform cărora reclamanta nu are calitatea de organ emitent al actelor a căror anulare o solicită, astfel că nu este incidentă teza a 2-a a alin. (3), Tribunalul București a apreciat că acestea sunt eronate, calitatea de organ emitent al actelor administrative atacate fiind relevantă numai în ceea ce privește stabilirea competenței instanței din punct de vedere material, nu și teritorial, or, în speță, competența materială nu este disputată.

Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava – secția contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce urmează:

Obiectul prezentului demers judiciar îl reprezintă cererea formulată de reclamanta Agenția Națională de Integritate prin care aceasta a solicitat, în contradictoriu cu pârâții A., Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Milișăuți, prin Primar, Consiliul Local al Orașului Milișăuți și B., să se constate: nulitatea absolută parțială a procesului-verbal de licitație publică nr. x/26.11.2013, respectiv a punctului 1 lit. c); nulitatea absolută a contractului de vânzare autentificat la Biroul Individual Notarial C. sub nr. x/06.11.2014, încheiat între UAT Milișăuți, în calitate de vânzător și B., în calitate de cumpărător, reprezentat prin mandatar A. – tatăl său; nulitatea absolută a Hotărârilor Consiliului Local al orașului Milișăuți nr. 11/26.03.2013, nr. 62/26.11.2013, nr. 1/28.01.2014, nr. 53/24.10.2014, nr. 64/12.12.2014 și nr. 2/05.02.2015 privind aprobarea/rectificarea bugetului local.

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, reglementat de dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, conform cărora există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competență privește competența teritorială de soluționare a cauzei, din perspectiva interpretării normei de competență cuprinse în art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.

Cu titlu preliminar, se observă că prezentul conflict privește doar competența teritorială de soluționare a cauzei.

Înalta Curte reține că potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la data sesizării instanței, respectiv 05.04.2022: "(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului."

Din perspectiva aplicării în timp a noii reglementări cuprinse în art. 10 din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 212/2018, se constată că, fiind vorba despre o normă de procedură, pentru determinarea instanței competente din punct de vedere teritorial să soluționeze cauza, sunt relevante prevederile art. 24 din C. proc. civ., potrivit cărora "dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare".

În consecință, în cauză sunt incidente prevederile art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, modificate prin Legea nr. 212/2018, în raport cu data introducerii cererii de chemare în judecată – 22.12.2021.

Astfel, Înalta Curte constată că textul de lege menționat instituie o competență teritorială exclusivă, stabilind că, în situația în care reclamantul din cauză este o autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora, se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului, în speță sediul pârâților Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Milișăuți, prin Primar, Consiliul Local al Orașului Milișăuți și domiciliul pârâților persoane fizice A. și B. fiind în localitatea Milișăuți, situată în raza de competență a Tribunalului Suceava.

Înalta Curte observă că norma cuprinsă în art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 212/2018 nu instituie nicio distincție în funcție de calitatea reclamantei de organ emitent al actelor a căror anulare o solicită, astfel cum a reținut în mod corect Tribunalul Suceava, ci elementul esențial în determinarea competenței teritoriale de soluționare a cauzei este reprezentat de calitatea reclamantului.

În consecință, interpretarea Tribunalului Suceava, secția contencios administrativ și fiscal nu poate fi primită, textul de lege fiind clar în această privință, în sensul că reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului, ceea ce atrage incidența normei de competență prevăzută de teza a 2-a a art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.

Prin urmare, câtă vreme legiuitorul a stabilit competența teritorială de soluționare a cauzei doar în funcție de calitatea reclamantului, orice altă interpretare în raport cu alte aspecte excede textului de lege aplicabil și nu poate dobândi efecte juridice, cu atât mai mult cu cât competența teritorială la care se referă art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 este una exclusivă, de la care nici părțile și nici instanța nu pot deroga.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Suceava – secția contencios administrativ și fiscal.

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Agenția Națională de Integritate și pârâții A., Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Milișăuți prin Primar, Consiliul Local al Orașulului Milișăuți, B. în favoarea Tribunalului Suceava – secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 25 ianuarie 2023.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2021-05-19
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2990/2021
chitarea sumelor aferente corecției financiare în procent de 100 %, respectiv în valoare de 39.140,00 RON. În motivarea cererii, reclamantul a arătat că decizia nr. 206/27.03.2020 prin care i-a fost respinsă contestația împotriva Notei de n
ÎCCJ 2021-04-22
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2665/2021
Ședința publică din data de 22 aprilie 2021 Asupra conflictului negativ de competență; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul litigiului Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalulu
ÎCCJ 2021-10-27
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5080/2021
Asupra conflictului negativ de competență; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul litigiului Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău, la data de 02.04.2020, sub nr. x/20
ÎCCJ 2021-06-17
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3770/2021
ată din oficiu judecata și a fost înaintat dosarul cauzei Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență. Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul Sibiu a apreciat că instanța de la sediul pârâtului
ÎCCJ 2017-01-17
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 8/2017
cios administrativ și fiscal, s-a admis, în parte, acțiunea în contencios administrativ având ca obiect "contestație act fiscal" promovată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială - Municipiul Suceava prin Primar, în contradictoriu
Sursă