ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 235/2023
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 235/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 19 ianuarie 2023
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei.
Obiectul acțiunii deduse judecății.
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani – secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 22.03.2022, sub nr. x/2022, reclamantul Sindicatul Național al Polițiștilor de Frontieră, pentru membrii de sindicat reprezentați (indicați în tabelul anexă), în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Iași și Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetul Marmației, a solicitat obligarea pârâților la:
Plata majorărilor salariale pentru deținătorii titlului de specialist de clasă începând cu data de 01.01.2019 și până la data de 28.12.2020;
Introducerea majorării cu titlul de specialist de clasă în salariul de funcție, astfel încât acesta să devină noul salariu de funcție la care se vor calcula celelalte sporuri, indemnizații, adaosuri, prime și compensația pentru chirie, după caz;
Plata diferenței dintre sporurile, indemnizațiile, adaosurile, compensațiile și primele raportate la salariul de funcție care cuprinde și majorarea cu titlu de specialist de clasă și cele acordate anterior.
La termenul din data de 27.05.2022 s-a dispus disjungerea acțiunii formulate de Sindicatul Național al Polițiștilor de Frontieră, pentru membrii de sindicat domiciliați în județul Suceava (A., B.), în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Iași, și s-a invocat excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Botoșani, secția de contencios administrativ și fiscal pentru respectiva acțiune, dispunându-se formarea unui nou dosar, nr. x/2022, în care a fost soluționată excepția de necompetență teritorială invocată.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență.
2.1. Prin sentința nr. 173 din 27 mai 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, disjuns din dosarul nr. x/2022, Tribunalul Botoșani, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cererii formulate de reclamantul Sindicatul Național al Polițiștilor de Frontieră, pentru membrii de sindicat cu domiciliul în județul Suceava (A., B.) în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Iași, în favoarea Tribunalului Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal.
Pentru a pronunța această soluție Tribunalul Botoșani a reținut incidența în cauză a dispozițiilor art. 10 alin. (3) și alin. (4) din Legea nr. 554/2004, acestea din urmă stabilind competența teritorială exclusivă în favoarea instanței de la domiciliul sau sediul reclamantului persoană fizică sau juridică de drept privat chiar și în ipoteza în care acțiunea este introdusă, în numele reclamantului, de orice persoană de drept public sau privat, în speță Sindicatul Național al Polițiștilor de Frontieră promovând acțiunea și pentru membrii săi de sindicat A. și B., care au domiciliul în județul Suceava, în raza de competență a Tribunalului Suceava.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 14.06.2022, sub nr. dosar x/2022
2.2. Prin sentința nr. 603 din 29 septembrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Tribunalul Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale; a declinat competența de soluționare a cererii formulate de reclamantul Sindicatul Național al Polițiștilor de Frontieră, în numele și pentru membrii de sindicat A. și B. în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Iași, având ca obiect "litigiu privind funcționarii publici statutari", în favoarea Tribunalului Botoșani, secția civilă/Secția de contencios administrativ și fiscal; a constatat ivit conflictul negativ de competență materială procesuală între Tribunalul Suceava și Tribunalul Botoșani; a suspendat judecata cauzei și a dispus trimiterea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență pe calea regulatorului de competență.
În sprijinul soluției pronunțate Tribunalul Suceava a reținut că din interpretarea sistematică, logico-gramaticală, dar și teleologică a dispozițiilor art. 10 alin. (3) și alin. (4) din Legea nr. 554/2004 rezultă că intenția legiuitorului a fost evitarea introducerii acțiunilor formulate prin Sindicate la sediile acestora (prin raportare la jurisprudența generată de Decizia RIL nr. 1 din 21.01.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție) și nu împiedicarea situațiilor de coparticipare procesuală activă.
Cum art. 10 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 nu include prevederi privind coparticiparea procesuală activă, a apreciat că sunt aplicabile normele de drept comun în materie, întrucât litigiul de față reprezintă un conflict de muncă privind funcționari publici. Așadar, având în vedere că unii dintre reclamanți au domiciliul pe raza de competență a Tribunalului Botoșani, în aplicarea art. 116 din C. proc. civ., art. 100 și art. 269 alin. (3) din Codul muncii raportat la art. 59 din C. proc. civ., a constatat că Tribunalul Botoșani este competent să soluționeze în întregime cererea formulată de reclamanți, printre care și reclamanții din prezenta cauză: A. și B..
II. Soluția Înaltei Curți învestite cu soluționarea conflictului de competență.
Înalta Curte, sesizată fiind prin sentința nr. 603 din 29 septembrie 2022 a Tribunalului Suceava în vederea soluționării conflictului negativ de competență ivit în cauză, constată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 135 alin. (1) din C. proc. civ. pentru pronunțarea regulatorului de competență.
Argumentele de fapt și de drept relevante.
Potrivit art. 135 alin. (1) din C. proc. civ.: "Conflictul de competență ivit între două instanțe judecătorești se soluționează de instanța imediat superioară și comună instanțelor aflate în conflict", iar alin. (2) al aceluiași text de lege prevede că "Nu se poate crea conflict de competență cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Hotărârea de declinare a competenței sau de stabilire a competenței pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție este obligatorie pentru instanța de trimitere."
Din prevederile legale anterior citate reiese că pentru a se putea pronunța regulatorul de competență este imperios necesar ca instanța sesizată în vederea soluționării unui conflict de competență ivit între alte două instanțe judecătorești să fie superioară și comună acestora.
Altfel spus, pentru a pronunța regulatorul de competență, Înalta Curte de Casație și Justiție trebuie să fie învestită cu soluționarea unui conflict de competență ivit între două instanțe care nu se regăsesc în circumscripția aceleiași curți de apel, iar hotărârea de declinare a competenței sau de stabilire a competenței pronunțată de instanța supremă este obligatorie pentru instanța de trimitere.
Curțile de apel sunt instanțe judecătorești superioare din România, iar în prezent funcționează un număr de 15 curți de apel civile și Curtea Militară de Apel București, acestea fiind instanțe care verifică legalitatea și temeinicia soluțiilor pronunțate de judecătoriile și tribunalele din raza lor de competență (respectiv tribunalele militare).
Prin Hotărârea nr. 102/2021 a Consiliului Superior al Magistraturii, cu modificările și completările ulterioare, s-au stabilit localitățile care fac parte din circumscripțiile judecătoriilor din fiecare județ, din anexa la această hotărâre rezultând inclusiv localitățile arondate judecătoriilor care se află sub jurisdicția Tribunalului Botoșani și a Tribunalului Suceava.
La rândul lor, Tribunalul Botoșani și Tribunalul Suceava, care și-au declinat reciproc competența teritorială de soluționare a cauzei, se află sub jurisdicția Curții de Apel Suceava.
În acest context, având în vedere că instanța imediat superioară și comună instanțelor judecătorești între care s-a ivit conflictul negativ de competență din prezenta cauză este Curtea de Apel Suceava și nu instanța supremă, cum în mod greșit a fost sesizată de Tribunalul Suceava prin sentința nr. 603 din 29 septembrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Înalta Curte constată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a soluționa, pe calea regulatorului de competență, conflictul negativ de competență ivit între Tribunalul Botoșani și Tribunalul Suceava și, în consecință, va trimite dosarul instanței competente.
Temeiul legal al soluției pronunțate asupra conflictului negativ de competență.
Pentru considerentele expuse la pct. II.1. din prezenta decizie, în temeiul art. 135 alin. (1) și (2) din C. proc. civ., raportat la art. 97 din același Cod, Înalta Curte va dispune trimiterea dosarului Curții de Apel Suceava pentru soluționarea conflictului negativ de competență ivit între Tribunalul Botoșani și Tribunalul Suceava.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Trimite dosarul Curții de Apel Suceava pentru soluționarea conflictului negativ de competență ivit între Tribunalul Botoșani și Tribunalul Suceava, în cauza ce privește acțiunea reclamanților B., A. și Sindicatul Național al Polițiștilor de Frontieră Iași, în numele și pentru membrii de sindicat menționați, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Iași.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 19 ianuarie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.