ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1796/2023

Circumstanțele cauzei. Hotărârea pronunțată de instanța de fond 1.1. Prin cererea înregistrată, la data de 15.04.2022, pe rolul Curții de București – secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, reclamanta S.C. A. S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Conducătorul Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili și Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, în temeiul art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, aplicarea unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere care se face venit la bugetul de stat, aplicarea de penalități de întârziere ce-i vor fi plătite în cuantum de 1.000 RON pe zi de întârziere, fixarea sumei datorate statutului și a sumei ce i se va plăti cu titlu de penalități dacă în termen de 3 luni de la comunicarea hotărârii debitoarea nu va executa obligația cuprinsă în titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 3254 din 8 decembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. x/2015, cu cheltuieli de judecată. 1.

Prin sentința civilă nr. 1209 din 29 iunie 2022, Curtea a admis excepția prescripției pentru petitele 1 și 2 ale cererii și a respins aceste petite, ca prescrise. A respins petitul nr. 3 al cererii, ca prematur. 2. Cererea de recurs Împotriva acestei sentințe, reclamanta S.C. A. S.A., în insolvență, a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 6 teza ultimă și pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate cu trimiterea spre o nouă judecată la instanța de fond. După ce a prezentat situația de fapt și dispozițiile legale aplicabile, a susținut recurenta că instanța a pronunțat o hotărâre nelegală, prin aplicarea greșită a normelor de drept material aplicabil și cu o motivare străină de natura cauzei. Recurenta-reclamantă a mai susținut că instanța a încălcat principiul contradictorialității, întrucât nu i-au fost comunicate întâmpinările formulate de pârâții Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili și de B.-Directorul General al DGAMC, nefiindu-i aduse la cunoștință excepțiile invocate de pârâți. Astfel, raportat la art. 14 C. proc. civ., care reglementează principiul contradictorialității, a fost lipsită de dreptul la apărare și la formularea unei opinii față de excepții.

Apărările intimatului-reclamant Intimata-pârâtă Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Soluția instanței de recurs Înalta Curte, analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent și a lucrărilor și actelor dosarului, constată că recursul este fondat. Reține instanța de control judiciar că, deși recurenta-reclamantă S.C. A. S.A. nu a indicat în mod expres, criticile sale se pot circumscrie motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., prin prisma faptului că instanța de fond nu i-a comunicat întâmpinările formulate de pârâți și nu a pus în discuția contradictorie a părților excepțiile invocate de aceștia prin întâmpinare. După cum reiese din practicaua sentinței recurate, în ședința din camera de consiliu din 29 iunie 2022, când pricina a fost reținută spre soluționare, pârâții au depus fiecare întâmpinare. Pârâtul B. a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția inadmisibilității solicitării la plata în solidar a sumelor pretinse de reclamantă. Pârâta Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili prin întâmpinarea sa a invocat excepția nulității cererii de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu pârâtul "conducătorul autorității publice", excepția prescripției extinctive a dreptului material la acțiune și excepția prematurității acțiunii. Prima instanță, deși reclamanta a lipsit, neavând cunoștință de excepțiile invocate, a pus în discuția apărătorului pârâților excepțiile, a reținut cauza spre soluționare și a admis excepțiile invocate de pârâta DGAMC. De altfel, se constată că întâmpinările nu au fost cusute la dosarul de fond, fiind anexate de coperta acestuia, instanța de fond urmând a face demersurile ce se impun pentru înregistrarea și îndosarierea acestora. Or, instanța avea obligația comunicării către reclamantă a întâmpinărilor depuse de pârâți, pentru respectarea principiilor garantării dreptului la apărare și al contradictorialității, ca parte componentă a dreptului la un proces echitabil, desfășurat cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale care guvernează procesul civil, cu atât mai mult cu cât, prin sentința recurată, excepțiile invocate de pârâtă au fost admise. În consecință, se constată incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., care vizează situația în care, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, criticile recurentei-reclamante circumscrise motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. neimpunându-se a mai fi analizate. În aceste condiții, Înalta Curte constată că vătămarea procesuală cauzată recurentei-reclamante nu poate fi înlăturată altfel decât prin casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, care urmează a analiza toate argumentele prezentate de părți.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Față de considerentele expuse, Înalta Curte, în baza dispozițiilor art. 497 C. proc. civ. și art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va admite recursul, va casa hotărârea recurată și va trimite cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.