ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 169/2023

Ședința publică din data de 17 ianuarie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava la data de 09.03.2018, sub nr. x/2018, reclamanții Parohia Cacica, Parohia Drăgoiești II, Parohia Voroneț, Parohia Sf. Împărați, Parohia Sf. Apostoli Petru și Pavel, Parohia Cuvioasa Parascheva Obcini ș.a. în contradictoriu cu pârâta Garda Forestieră Suceava, au solicitat instanței, în temeiul dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 554/2004, anularea Deciziei nr. 648 din data de 17.10.2017 emisă de Garda Forestieră Suceava și a răspunsului la plângerea prealabilă nr. x din 08.12.2017.

Prin sentința civilă nr. 260 din data de 28 martie 2019 pronunțată în dosarul nr. x/2018, Tribunalul Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamanții Parohia Cacica, Parohia Drăgoiești II, Parohia Voroneț, Parohia Sf. Împărați, Parohia Sf. Apostoli Petru și Pavel, Parohia Cuvioasa Parascheva Obcini ș.a. în contradictoriu cu pârâta Garda Forestieră Suceava, precum și capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții Parohia Cacica, Parohia Drăgoiești II, Parohia Voroneț, Parohia Sf. Împărați, Parohia Sf. Apostoli Petru și Pavel, Parohia Cuvioasa Parascheva Obcini ș.a. fiind înregistrat pe rolul Curții de Apel Suceava la data de 03.03.2020, sub nr. x/2018.

La dosarul de recurs au depus cereri de intervenție în interesul unităților de cult recurente-reclamante, A. și Schitul "Buna Vestire" Pârteștii de Sus.

La termenul de judecată din data de 21 iunie 2022, instanța de recurs a pus în discuție admisibilitatea acestor două cereri de intervenție formulate în interesul recurentelor.

Prin încheierea din data de 21 iunie 2022 pronunțată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal a dispus introducerea în cauză, în calitate de intervenientă în interesul unităților de cult recurente, a A., apreciind că este admisibilă cererea de intervenție formulată de această entitate, deoarece a depus actele constitutive, dovedindu-și astfel interesul în cauză. Totodată, văzând că Schitul "Buna Vestire" Pârteștii de Sus nu a comunicat actele ce i-au fost solicitate în vederea verificării interesului său în formularea cererii de intervenție, a respins cererea de intervenție formulată de către acesta, ca inadmisibilă.

Împotriva încheierii din data de 21 iunie 2022 a Curții de Apel Suceava – secția de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs Schitul Buna Vestire Pârteștii de Sus, criticând-o pentru nelegalitate din perspectiva unor critici subsumate motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.. A solicitat admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecarea cererii cu consecința încuviințării în principiu a cererii de intervenție accesorie.

În motivarea recursului, Schitul Buna Vestire Pârteștii de Sus a susținut că hotărârea a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, respectiv a dispozițiilor art. 61 coroborat cu art. 63 din C. proc. civ., având în vedere că justifică un interes în cauză dat fiind faptul că prin actul administrativ emis de Garda Forestieră funcționarea normală a unităților de cult riscă să fie grav perturbată, ca urmare a faptului că acestea ar fi lipsite de resursele generate de administrarea proprietăților forestiere - resurse esențiale în desfășurarea activității curente.

În opinia recurentului, singurul motiv pentru care instanța de fond a respins cererea de intervenție ca inadmisibilă vizează nedepunerea actului constitutiv pentru a verifica interesul acestuia de a susține poziția unităților de cult.

Astfel, a arătat că dintr-o eroare a omis să depună la dosar actele constitutive până la termenul de judecată fixat în cauză la data de 21.06.2022, termen la care curtea de apel i-a respins intervenția ca inadmisibilă. În susținerea acestui argument a înțeles să depună atașat cererii de recurs, dovada de înființare, apreciind că, dacă instanța de fond ar fi analizat cererea sa de intervenție în contextul obiectului de activitate, ar fi constatat că justifică un interes propriu pentru a interveni în cauză în favoarea unităților de cult, justificat și de folosul practic pe care intervenienta l-ar avea în situația în care s-ar admite recursul unităților de cult reclamante.

Ca urmare, a considerat că analiza pur formală a cererii sale de intervenție a condus la pronunțarea unei soluții nelegale și netemeinice din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., în ceea ce privește interpretarea și aplicarea greșită a normelor de drept material privind interesul Schitului Buna Vestire Pârteștii de Sus de a interveni în prezenta cauză.

În continuare, recurentul a susținut temeinicia cererii de intervenție sub aspectul condițiilor ce trebuie îndeplinite pentru a se putea dispune suspendarea serviciului public cu specific silvic prevăzute în art. 3 alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 374/2006, în contextul susținerii criticilor și apărărilor invocate de unitățile de cult recurente-reclamante prin cererea de recurs formulată împotriva hotărârii Tribunalului Suceava, prin care a fost respinsă acțiunea în anularea actului administrativ emis de pârâta Garda Forestieră Suceava.

Examinând încheierea atacată, în raport de criticile recurentului subsumate motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este fondat, din perspectiva următoarelor considerente:

Potrivit art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. casarea unor hotărâri se poate cere pentru motive de nelegalitate când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

Incidența dispozițiilor legale enunțate a fost susținută de recurentă din perspectiva încălcării dispozițiilor art. 61 C. proc. civ., în discuție fiind admisibilitatea cererii de intervenție accesorie formulată de aceasta în litigiul declanșat de reclamante, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Garda Forestieră Suceava, prin care s-a solicitat anularea Deciziei nr. 648 din 17.10.2017 emisă de intimată.

Față de critica formulată, Înalta Curte reține că, potrivit art. 61 alin. (1) și (3) C. proc. civ., normă specială ce reglementează intervenția voluntară "oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părțile originare", "intervenția este accesorie când sprijină numai apărarea uneia dintre părți".

Prin urmare, intervenientul accesoriu nu are o pretenție proprie, ci participarea lui la proces este efectul dorinței proprii de a susține una dintre părțile care se judecată, situație în care intervenientul accesoriu trebuie să justifice un interes ce trebuie raportat la efectele pe care le-ar putea avea asupra drepturilor sale statuarea de către instanță cu privire la petitele cu care a fost învestită.

Din acest punct de vedere, interesul intervenientului accesoriu este mai degrabă unul preventiv, prin formularea cererii de intervenție acesta urmărind prevenirea unui prejudiciu pe care l-ar putea suferi, direct sau indirect, dacă partea în favoarea căreia intervine nu ar avea câștig de cauză.

Dispozițiile art. 61 - 64 C. proc. civ. se întregesc cu celelalte condiții de exercițiu ale acțiunii civile în măsura în care nu contravin instituției intervenției voluntare astfel cum este reglementată distinct prin normele procedurale menționate.

În acest sens, Înalta Curte constată că dispozițiile art. 32 C. proc. civ., care prevăd condițiile de exercitare a acțiunii civile, instituie obligația ca autorul acesteia să justifice un interes, printre celelalte cerințe impuse pentru formularea și susținerea unei cereri în fața instanțelor civile, și, în completarea acestor prevederi legale, art. 33 C. proc. civ. impune ca "interesul să fie determinat, legitim, personal, născut și actual.

Cu toate acestea, chiar dacă interesul nu este născut și actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectiv amenințat sau pentru a preîntâmpina producerea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara".

Prin urmare, condiția determinării interesului vizează stabilirea folosului practic ce poate fi realizat de parte în concret în eventualitatea admiterii formei procedurale exercitate, fiind echivalentă cu cerința existenței interesului însuși.

Din perspectiva dispozițiilor legale enunțate, Înalta Curte reține că în mod nelegal și greșit s-a reținut de către instanță inadmisibilitatea cererii de intervenție accesorie formulate de Schitul Buna Vestire Pârteștii de Sus, recurent în cauza de față, pe motiv că nu s-a conformat solicitărilor instanței de a depune înscrisurile solicitate, înscrisuri în lipsa cărora nu se face dovada existenței acestuia ca și entitate juridică, conform art. 61 alin. (3) C. proc. civ. și că, de asemenea, în lipsa statutului petentului, nu poate fi verificată nici condiția existenței interesului în promovarea cererii de intervenție accesorie.

Prin cererea de intervenție în interesul reclamantelor, au fost formulate apărări în sprijinul acestor părți. Astfel, conform art. 61 C. proc. civ. care reglementează intervenția voluntară a altor persoane care pot lua parte la judecată, oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părțile originare, intervenția având o natură accesorie atunci când sprijină numai apărarea uneia dintre părți.

Se poate aprecia că, susținând una dintre părțile inițiale, terțul urmărește să preîntâmpine pronunțarea unei hotărâri care ar fi susceptibilă să creeze o situație de natură a-i compromite propriile drepturi.

De asemenea, se reține că dacă dreptul terțului este amenințat sau dacă prejudiciul pe care acesta l-ar putea suferi este iminent, grija sa de a preveni încălcarea dreptului sau realizarea prejudiciului îi conferă legitimare procesuală activă în formularea unei cereri de intervenție, chiar dacă interesul său nu este nici născut, nici actual.

Prin urmare, în cazul intervenției voluntare accesorii, în cazul prevenirii încălcării unui drept subiectiv amenințat sau al preîntâmpinării producerii unei pagube iminente, terțul urmărește să obțină un folos practic direct și imediat prin pronunțarea unei hotărâri în favoarea părții în sprijinul căreia intervine, prin care se va stabili sau se va confirma o situație ce-i conferă certitudinea că drepturile sale, conexe cu situația juridică dedusă judecății, nu vor fi afectate.

În litigiul pendinte, cererea de intervenție accesorie a fost formulată în cadrul recursului declarat împotriva sentinței nr. 260 din 28 martie 2019, pronunțate de Tribunalul Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2018, obiectul litigiului purtând asupra cererii formulate de reclamante prin care, în temeiul dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 554/2004, au solicitat instanței să dispună anularea Deciziei nr. 648 din data de 17.10.2017, emisă de Garda Forestieră Suceava și a răspunsului nr. x/08.12.2017 la plângerea prealabilă formulată de reclamante.

Prin cererea de intervenție accesorie formulată, recurentul Schitul Buna Vestire Pârteștii de Sus a arătat că interesul procesual în formularea cererii constă în folosul practic pe care l-ar avea în situația în care s-ar admite recursul formulat în cauză de către unitățile de cult reclamante.

În acest sens, a arătat că schitul, unitate de cult care nu are în proprietate suprafețe de pădure, îi sunt distribuite ajutoare din veniturile obținute ca urmare a exploatării terenurilor forestiere aflate în proprietatea altor unități de cult ce formează fondul forestier proprietate privată bisericească, administrat în mod unitar și solidar. Prin actul administrativ emis de Garda Forestieră funcționarea normală a unităților de cult riscă să fie grav perturbată, ca urmare a faptul că acestea ar fi lipsite de resursele generate de administrarea proprietăților forestiere – resurse esențiale în desfășurarea activității curente.

De asemenea, recurentul a depus în copie Decizia nr. 09/2015, emisă de Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților Suceava, privind înființarea a Schitului "Bună Vestire", în localitatea Pârteștii de Sus.

Se constată, astfel, că în mod nelegal instanța a apreciat că, în speță, nu sunt îndeplinite condițiile pentru admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție accesorie.

Având în vedere natura litigiului dintre reclamante și pârâtă, Înalta Curte reține că o soluție favorabilă în acțiunea privind anularea Deciziei nr. 648 din data de 17.10.2017, emisă de Garda Forestieră Suceava, poate avea drept consecință obținerea unui folos de către titularul cererii de intervenție accesorie și că apărările în sprijinul reclamantelor, în interesul cărora intervine, au legătură cu motivele de invalidare a deciziei emise de unitatea intimată-pârâtă.

În consecință, Înalta Curte apreciază că în mod nelegal instanța de fond a respins, ca inadmisibilă, cererea de intervenție accesorie formulată de recurent, drepturile părților sunt strâns legate, și, astfel, există conexiunea caracterizată, necesară de natură a justifica intervenția unui terț în pricina desfășurată între alte părți, conexiune care implică acea legătură caracterizată a pretenției terțului cu soarta cererii care se judecă, legătură care există și în cauza de față, decurgând din raporturi juridice strâns legate.

Față de acestea, găsit întemeiate susținerile recurentului, recursul declarat în cauză urmează a fi admis, fiind demonstrată incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., instanța de fond interpretând și aplicând greșit dispozițiile de drept material mai sus-arătate, incidente în cauză, cu consecința casării în parte a încheierii recurate și, rejudecând, în temeiul disp. art. 67 C. proc. civ. se va dispune încuviințarea în principiu a cererii de intervenție accesorie; vor fi menținute celelalte dispoziții ale încheierii recurate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) și alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul; va casa în parte încheierea recurată și, rejudecând: va încuviința în principiu cererea de intervenție accesorie formulată de Schitul Buna Vestire Pârteștii de Sus; va menține celelalte dispoziții ale încheierii recurate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurentul Schitul Buna Vestire Pârteștii de Sus împotriva încheierii din 21 iunie 2022 pronunțate de Curtea de Apel Suceava – secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2018.

Casează în parte încheierea recurată și, rejudecând:

Încuviințează în principiu cererea de intervenție accesorie formulată de petentul Schitul Buna Vestire Pârteștii de Sus.

Menține celelalte dispoziții ale încheierii recurate.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 17 ianuarie 2023.