ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 12.01.2023

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 142/2023

HOTĂRÂRE
12.01.2023
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 142/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 12 ianuarie 2023

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara la data de 21 decembrie 2021, sub nr. x/2021, reclamantul Orașul Curtici, prin Primar, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Autoritatea de Management - Programul Operațional Regional 2014-2020, a solicitat anularea Deciziei nr. 277 din 25 noiembrie 2021, emisă de pârât, precum și anularea Notei de neconformitate nr. 99070.5 din 18 octombrie 2020.

Prin sentința civilă nr. 162 din 31 martie 2022, Curtea de Apel Timișoara a admis excepția necompetenței materiale și teritoriale și a dispus declinarea cauzei în favoarea Tribunalului București – secția de contencios administrativ și fiscal.

2.1. Prin sentința civilă nr. 3456 din 20 iunie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoariale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Arad.

Pentru a dispune în acest sens, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal a reținut, în esență, că reclamantul nu a formulat cererea de chemare în judecată pentru îndeplinirea prerogativelor de putere publică, ci a acționat în calitate de persoană vătămată în sensul Legii nr. 554/2004, de destinatar al actului administrativ contestat, fapt pentru care trebuie să beneficieze de aceeași protecție ca și persoana juridică de drept privat, având în vedere faptul că prevederile art. 10 alin. (3) teza a II-a nu îi sunt aplicabile, nefiind destinatarul și beneficiarul acestor norme.

Totodată, s-a mai constatat și faptul că, întrucât nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare este atât un titlu de creanță, dar și un titlu executoriu la expirarea termenului de plată, iar Codul de procedură fiscal și C. proc. civ. au acordat debitorului, în speță autorității publice reclamante, posibilitatea de a se adresa cu contestație la executare la instanța de la sediul său și în procedura contenciosului administrative, trebuie să îi fie acordat același beneficiu reclamantului.

2.2. Prin sentința civilă nr. 896 din 18 octombrie 2022, Tribunalul Arad, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale a admis excepția necompetenței teritoriale exclusive, invocată din oficiu, a constatat necompetența sa teritorială exclusivă, a constatat creat conflictul negativ de competență teritorială exclusivă și a dispus din oficiu suspendarea judecății în cauză și trimiterea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal, pentru soluționarea conflictului de competență teritorială exclusivă.

În motivarea hotărârii, Tribunalul Arad, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale a reținut, în esență, incidența dispozițiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în raport de calitatea reclamantului de persoană juridică de drept public.

Analizând conflictul negativ de competență intervenit între cele două instanțe, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2, 134 și 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii:

Instanța de contencios administrativ și fiscal a fost învestită cu o cerere prin care reclamantul Orașul Curtici, prin Primar, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Autoritatea de Management - Programul Operațional Regional 2014-2020, a solicitat anularea Deciziei nr. 277 din 25 noiembrie 2021, emisă de pârât, precum și anularea Notei de neconformitate nr. 99070.5 din 18 octombrie 2020.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competență vizează aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, instanțele aflate în conflict exprimând opinii diferite în ceea ce privește consecințele pe care le atrage încadrarea reclamantului autoritate publică în categoria persoanelor vătămate prin actul administrativ contestat, asupra instanței competente teritorial să judece cauza.

Înalta Curte reține că potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la data sesizării instanței: "(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului".

De asemenea, Înalta Curte are în vedere că reclamantul Orașul Curtici are calitatea de autoritate publică, potrivit art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004: "autoritate publică - orice organ de stat sau al unităților administrativ-teritoriale care acționează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public; sunt asimilate autorităților publice, în sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obținut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică".

Înalta Curte constată că legiuitorul a instituit o competență teritorială exclusivă, stabilind că, în situația în care reclamantul din cauză are calitatea de autoritate publică, acesta se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului, în speță pârâtul având sediul în municipiul București. Norma cuprinsă în art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004 nu instituie nicio distincție în funcție de obiectul litigiului ori de calitatea pârâtului chemat în judecată, elementul esențial în determinarea competenței teritoriale de soluționare a cauzei reprezentându-l calitatea reclamantului de autoritate publică.

Deși, în prezenta cauză, reclamantul Orașul Curtici acționează în calitate de persoană vătămată printr-un act administrativ emis de o altă autoritate publică, iar nu ca emitent al unui act administrativ, în regim de putere publică, Înalta Curte constată că, în lipsa unor distincții în textul de lege care reglementează competența, în situația în care o autoritate publică are calitatea de reclamant într-o acțiune în contencios administrativ, aceasta trebuie să se adreseze instanței de la sediul sau domiciliul pârâtului, dispozițiile art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004 instituind o normă de competență teritorială exclusivă în favoarea acestei instanțe.

Cum aplicarea tezei I a art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 este exclusă, aceasta reprezentând o normă specială, de strictă aplicare, întrucât vizează situația reclamanților persoane fizice sau juridice, competența trebuie tranșată în raport de dispozițiile tezei a II-a a art. 10 alin. (3) din același act normativ, care reglementează în mod expres ipoteza reclamantului autoritate publică, fără a face distincție între situațiile în care se acționează în calitate de parte vătămată și cele în care se acționează ca emitent al actelor atacate.

Prin urmare, în considerarea calității de autoritate publică a reclamantului Orașul Curtici și a locului situării sediului pârâtului Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Autoritatea de Management - Programul Operațional Regional 2014-2020, Înalta Curte constată că instanța competentă din punct de vedere teritorial să soluționeze prezenta cauză, în fond, este tribunalul aflat în circumscripția teritorială a municipiului București.

În consecință, pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul Orașul Curtici, prin Primar, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Autoritatea de Management - Programul Operațional Regional 2014-2020, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 12 ianuarie 2023.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2021-03-31
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2066/2021
Ședința publică din data de 31 martie 2021 Asupra conflictului negativ de competență; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele; Prin sentința civilă nr. 4321 din 25 septembrie 2020, Tribunalul București, secția a II-a de co
ÎCCJ 2021-09-22
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4104/2021
Ședința publică din data de 22 septembrie 2021 Asupra conflictului negativ de competență; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii Prin cererea de chemare în judecată formulată
ÎCCJ 2021-10-12
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4623/2021
Ședința publică din data de 12 octombrie 2021 Asupra conflictului negativ de competență; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalu
ÎCCJ 2021-05-26
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3198/2021
Ședința publică din data de 26 mai 2021 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată
ÎCCJ 2021-12-02
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6015/2021
Ședința din camera de consiliu de la 2 decembrie 2021 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul acțiunii și hotărârea primei instanțe sesizate Prin cererea înre
Sursă