ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1326/2023

Circumstanțele cauzei. Cererea de chemare în judecată. Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov – secția contencios administrativ și fiscal la data de 05.04.2021, sub nr. x/2021, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naționale, anularea în parte a actului administrativ unilateral cu caracter individual emis de pârâtul Ministerul Apărării Naționale având ca obiect acordarea avizului negativ pentru dobândirea de către reclamantă a calității de ofițer în activitate, respectiv a avizului negativ acordat prin raportul pârâtului Ministerul Apărării Naționale – Direcția Instanțelor Militare cu nr. J.286/21.01.2021 (aprobat de ministru la secțiunea "Hotărâre") și comunicat către Consiliul Superior al magistraturii prin adresa Ministerului Apărării Naționale nr. SG/560/26.01.2021, să se constate că reclamanta întrunește toate condițiile prevăzute de lege pentru dobândirea calității de ofițer în activitate, cu obligarea pârâtului Ministerul Apărării Naționale la emiterea unui aviz conform pozitiv cu privire la reclamantă și obligarea la plata cheltuielilor de judecată. În motivarea, cererii, reclamanta a arătat că, urmare a declanșării de către Consiliul Superior al Magistraturii a procedurii de transfer a judecătorilor de la instante civile la instante militare, anunț publicat pe site-ul acestuia la data de 02.11.2020, văzând condițiile limitativ prevăzute în anunțul privind declanșarea procedurii de transfer, precum și Regulamentul comun privind numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanțele și parchetele civile ori parchetele militare, precum și acordarea gradelor militare și înaintarea în grad a judecătorilor și procurorilor militari, a formulat cerere de transfer de la Judecătoria Râmnicu Sărat la Tribunalul Militar București. La termenul de judecată din data de 10.06.2021 reclamanta a depus o cerere de modificare a cererii de chemare în judecată prin care a solicitat, pe lângă cele solicitate inițial, anularea Hotărârii CSM – secția pentru judecători din data de 25.05.2021 prin care i-a fost respinsă cererea de transfer, constatarea faptului că îndeplinește toate condițiile prevăzute de lege pentru transferul menționat, obligarea pârâtului Consiliul Superior al magistraturii la emiterea unei noi hotărâri în sensul admiterii cererii sale de transfer de la instanța civilă, la instanța militară, respectiv de la Judecătoria Râmnicu Sărat la Tribunalul Militar București. A solicitat reclamanta introducerea în cauză a noului pârât și citarea Consiliului Naționale pentru Combaterea Discriminării care a depus un punct de vedere. La termenul de judecată din data de 23.09.2021 instanța a respins excepția inadmisibilității și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Apărării Naționale, cu motivarea arătată în încheierea de ședință. La termenul din data de 20.01.2022, în condițiile prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992 instanța a admis cererea reclamantei de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 36 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 80/1995 și art. 32 alin. (1) din Legea nr. 303/2004. La același termen de judecată instanța a respins cererea formulată de pârâtul Ministerul Apărării Naționale prin care se solicita suspendarea soluționării prezentului dosar până la soluționarea de către Curtea Constituțională a dosarului nr. x/26.05.2021, cu motivarea menționată în încheierea de ședință.

Hotărârea primei instanțe. Prin sentința nr. 32/F din data de 24 februarie 2022, Curtea de Apel Brașov – secția contencios administrativ și fiscal a respins cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată, formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărării Naționale și Consiliul Superior al Magistraturii, cu citarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, ca neîntemeiată.

Cererea de recurs. Împotriva sentinței nr. 32/F din data de 24 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Brașov – secția contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamanta A., în cuprinsul cărora, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., susține că instanța de fond a interpretat în mod eronat dispozițiile din Regulamentul comun nr. 176/2014 și nr. M.47/2014 (care nu impun cerința limitei de vârstă), dispozițiile art. 36 din Legea nr. 80/2015 și ale art. 32 din Legea nr. 303/2004, fără a ține cont de prevederile derogatorii ale art. 109 alin. (4) și art. 79 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, care, de asemenea, nu impun o astfel de cerință a limitei de vârstă. Astfel, contrar interpretării date de instanța de fond, prin derogare de la art. 36 din Legea nr. 80/1995, art. 109 alin. (4) și art. 79 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 stipulează expres că pentru magistrații militari, respectiv pentru ofițerii de justiție, încadrarea, transferul și limitele de vârstă sunt cele prevăzute de actele normative specifice acestora, respectiv legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, lege care nu prevede vreo limită de vârstă. În privința avizului negativ emis de Ministerul Apărării Naționale a formulat cerere de suspendare a actului administrativ, înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov sub nr. x/2021, în condițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, iar prin sentința civilă nr. 15/25.02.2021 Curtea de Apel Brașov a admis cererea și a dispus suspendarea executării avizului negativ privind dobândirea calității de ofițer în activitate din cuprinsul Raportului nr. x/21.01.2021 emis de Ministerul Apărării Naționale până la soluționarea acțiunii pe fond, însă, prin Decizia nr. 5125/2021, ICCJ a admis recursul formulat de MapN, a casat sentința și, rejudecând, a respins ca inadmisibilă acțiunea. Prin sentința civilă nr. 32/F/24.02.2022 Curtea de Apel Brașov a respins acțiunea, reținând în motivare că, în interpretarea coroborată a art. 32 din Legea nr. 303/2004 și art. 36 lit. d) și g) din Legea nr. 80/2015, dobândirea calității de magistrat militar este condiționată atât de îndeplinirea condițiilor de intrare în magistratură, cât și de îndeplinirea condițiilor legale pentru dobândirea calității de ofițer activ, cu respectarea limitei de vârstă impusă de lege, respectiv 45 ani. Mai reține instanța fondului că prevederile art. 109 alin. (4) din Legea 80/2015 nu stabilesc derogări de la art. 36 statutul judecătorilor și procurorilor trebuind a fi interpretat coroborat inclusiv cu art. 32 din Legea nr. 303/2004. Până la începutul lunii mai 2019, Legea nr. 80/1995 conținea, cu referire la magistrații militari, printre altele, următoarele texte derogatorii: - Art. 109 alin. (4). care prevede că: Numirea, promovarea, transferul, limitele de vârstă, condițiile de menținere în magistratură și celelalte aspecte ale carierei profesionale a judecătorilor și procurorilor militari sunt supuse normelor care reglementează statutul judecătorilor și procurorilor. Art. 79 alin. (1). care prevede că: încadrarea și promovarea în funcție a ofițerilor de justiție se fac potrivit actelor normative specifice acestora. Ulterior modificărilor aduse Legii nr. 80/1995 prin Legea nr. 101/2019, dispozițiile derogatorii ale acestei legi prevăzute în art. 109 alin. (4) și art. 79 alin. (1) din Legea nr. 101/1995 nu s-au modificat în niciun fel, păstrându-și exact același conținut pe care l-au avut anterior, fiind respinse alte amendamente ce își propuneau tocmai modificarea prevederilor derogatorii ale art. 109 alin. (4) din Legea nr. 80/1995. În aceste condiții, ținând seama că și după modificările art. 36 lit. g) din Legea nr. 80/1995, prin Legea nr. 101/20191, prevederile derogatorii ale art. 79 alin. (1) și art. 109 alin. (4) din Legea nr. 80/1995 s-au menținut în aceeași formă, singura concluzie logică ce poate fi trasă este că legiuitorul nu a urmărit introducerea vreunei cerințe de vârsta maximală și pentru magistrații militari, respectiv pentru activarea acestora ca ofițeri. După modificarea și completarea - prin Legea nr. 101/2019 - a art. 36 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, până în prezent, Ministerul Apărării Naționale nu a inițiat nici un fel de demers pentru modificarea Regulamentului comun nr. 176/2014 adoptat de C.S.M. și M.Ap. N. "privind numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanțele sau parchetele civile la instanțele ori parchetele militare, precum și acordarea gradelor militare și înaintarea în grad a judecătorilor și procurorilor militari", cu modificările si completările ulterioare.

Apărările formulate în cauză. Intimații-pârâți Ministerul Apărării Naționale și Consiliul Superior al Magistraturii au depus întâmpinări prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Procedura de soluționare a recursului. În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 28 iulie 2022, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 22 februarie 2023, în ședință publică, cu citarea părților.

Aspecte procedurale. La data de 06.03.2023, recurenta-reclamantă a formulat o cerere prin care a solicitat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu următoarea problemă de drept: "dacă normele prevăzute de art. 79 alin. (1) și art. 109 alin. (4) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare au caracter derogatoriu de la normele prevăzute în art. 36 alin. (1) lit. d) și g) și alin. (3) din aceeași lege, în ceea ce privește limita maximă de vârstă, în procedura de transfer a judecătorilor de la instanțele civile la instanțele militare". Înalta Curte constată că această cerere este depusă după închiderea dezbaterilor și în acest context nu mai poate fi analizată.

Soluția instanței de recurs. Examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, pentru următoarele considerente: Recurenta-reclamantă a învestit instanța de contencios administrativ și fiscal cu o cerere prin care a solicitat anularea în parte a actului administrativ unilateral cu caracter individual emis de pârâtul Ministerul Apărării Naționale, având ca obiect acordarea avizului negativ pentru dobândirea de către reclamantă a calității de ofițer în activitate și să se constate că reclamanta întrunește toate condițiile prevăzute de lege pentru dobândirea calității de ofițer în activitate, cu obligarea pârâtului Ministerul Apărării Naționale la emiterea unui aviz conform pozitiv. Prima instanță a respins cererea dedusă judecății reținând, în esență că, dispozițiile art. 36 lit. d) și g) din Legea nr. 80/1995 impune și o limită de vârstă, vocația aparținând doar persoanelor care au vârsta de cel mult 45 ani, iar prevederile art. 109 alin. (4) nu stabilesc derogări de la art. 36, ci vizează alte aspecte decât cele la care face referire art. 36, respectiv cele care privesc cariera magistraților militari cu privire la care au prioritate, statutul judecătorilor și procurorilor trebuind a fi interpretat coroborat inclusiv cu art. 32 din Legea nr. 303/2004, din moment ce acest text de lege din statutul magistraților impune îndeplinirea și a condițiilor legale pentru dobândirea calității de ofițer activ. Învestită cu soluționarea cererii de recurs, Înalta Curte va răspunde punctual motivelor invocate. Astfel, prin motivele de recurs întemeiate pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta-reclamantă susține că instanța de fond a interpretat în mod eronat dispozițiile din Regulamentul comun nr. 176/2014 și nr. M.47/2014 (care nu impun cerința limitei de vârstă), dispozițiile art. 36 din Legea nr. 80/2015 și ale art. 32 din Legea nr. 303/2004, fără a ține cont de prevederile derogatorii ale art. 109 alin. (4) și art. 79 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare. Cu privire la motivul de recurs prin care se invocă dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că potrivit acestui motiv, casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greșită a legii materiale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța, deși a recurs la textele de lege aplicabile speței, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit. În cauza de față acest motiv nu este incident, având în vedere că interpretarea pe care prima instanță a dat-o dispozițiilor legale este corectă. Conform dispozițiilor art. 32 din Legea nr. 303/2004 "(1) Poate fi numită judecător sau procuror militar persoana care îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru intrarea în magistratură, cu avizul conform al Ministerului Apărării Naționale privind îndeplinirea condițiilor legale pentru dobândirea calității de ofițer activ în cadrul acestui minister. (2) Numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanțele sau parchetele civile la instanțele ori parchetele militare, precum și acordarea gradelor militare și înaintarea în grad a judecătorilor și procurorilor militari se fac potrivit unui regulament comun al Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Apărării Naționale". Din interpretarea acestor dispoziții rezultă că pentru numirea ca judecător sau procuror sau transferul de la instanțele sau parchetele civile la instanțele ori parchetele militare, precum și acordarea gradelor militare și înaintarea în grad a judecătorilor și procurorilor militari este condiționată de obținerea avizului conform al Ministerului Apărării Naționale privind îndeplinirea condițiilor legale pentru dobândirea calității de ofițer activ în cadrul acestui minister. Verificarea acestor condiții se face conform dispozițiilor Legii nr. 80/1995, unde, dispozițiile art. 36 alin. (1) lit. d), g) și j) și alin. (3) menționează că ofițerii în activitate provin din: d) ofițeri în rezervă și ofițeri rezerviști voluntari care au promovat testele de aptitudini și îndeplinesc celelalte condiții stabilite prin ordin al miniștrilor sau al șefilor instituțiilor componente ale sistemului apărării naționale, ordinii publice și securității naționale, în vederea chemării sau rechemării în activitate; g) persoane care au vârsta de cel mult 45 de ani, sunt absolvente cu diplomă de licență ale unei instituții de învățământ superior, cu profil corespunzător specialităților militare, au promovat testele de aptitudini și îndeplinesc celelalte condiții stabilite prin ordin al miniștrilor sau șefilor instituțiilor componente ale sistemului apărării naționale, ordinii publice și securității naționale; j) maiștri militari, subofițeri, soldați și gradați profesioniști, în activitate, răniți în timpul și din cauza acțiunilor militare desfășurate în afara teritoriului statului român, absolvenți cu diplomă de licență ai unei instituții de învățământ superior, cu profil corespunzător specialităților militare, au promovat testele de aptitudini și îndeplinesc celelalte condiții stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale; De asemenea, dispozițiile art. 109 alin. (4) prevăd că: "(4) Numirea, promovarea, transferul, limitele de vârstă, condițiile de menținere în magistratură și celelalte aspecte ale carierei profesionale a judecătorilor și procurorilor militari sunt supuse normelor care reglementează statutul judecătorilor și procurorilor". Înalta Curte constată că în mod corect a reținut prima instanță că prevederile art. 36 din Legea nr. 80/1995 ce prevăd limite de vârstă au fost modificate prin intrarea în vigoare a Legii nr. 101 din 8 mai 2019, pentru modificarea și completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, însă faptul că Regulamentul comun privind numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanțele sau parchetele civile la instanțele ori parchetele militare, precum și acordarea gradelor militare și înaintarea în grad a judecătorilor și procurorilor militari nu a fost modificat ulterior acestei date, nu presupune că solicitările recurentei-reclamante vor fi analizate exclusiv prin prisma acestui regulament, urmând a se verifica în concret aplicabilitatea art. 36 din lege. De asemenea, Înalta Curte constată că într-adevăr regulamentul a fost emis în baza art. 32 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, moment la care prevederile art. 36 nu prevedeau o limită de vârstă, însă modificarea ulterioară a legislației primare privind statutul magistraților sau al cadrelor militare nu permite regulamentului să deroge de la normele cu forță juridică superioară edictate ulterior. În contextul legislativ incident în speța dedusă judecății, Înalta Curte constată că atât timp cât dispozițiile art. 36 lit. d) și g) din Legea nr. 80/1995 impun și o limită de vârstă, vocația aparținând doar persoanelor care au vârsta de cel mult 45 ani, în mod corect a reținut prima instanță că pentru a redeveni ofițer activ recurenta-reclamantă trebuia să îndeplinească cerințele impuse de dispozițiile sus-citate. De asemenea, Înalta Curte constată că nu are relevanță faptul că recurenta-reclamantă a parcurs procedura prealabilă specifică obținerii avizului conform, respectiv examinarea medicală, examinarea psihologică și verificarea îndeplinirii baremelor specifice probelor sportive, atât timp că această procedură este anterioară verificării celorlalte condiții, așa cum dispun prevederile Regulamentului comun nr. 176/2014 și nr. M. 47/2014, conform cărora acordarea avizului conform este condiționată de îndeplinirea și a următoarelor condiții: judecătorul solicitant să aibă numai cetățenia română (art. 6, alin. (3) rap. la art. 1 alin. (3) și alin. (7) lit. a), judecătorul solicitant să nu se afle în vreo situație de incompatibilitate cu calitatea de ofițer în activitate și să fi depus o declarație pe propria răspundere în acest sens (art. 6 alin. (3) rap la art. 1 alin. (7) 1 it. d), judecătorul solicitant să fi fost examinat medical, pentru stabilirea aptitudinii de îndeplinire a serviciului militar, consemnată în fișa controlului medical și, evident, să fi fost declarat apt (art. 6 alin. (3) rap. la art. 3), judecătorul solicitant să fi fost evaluat psihologic și, evident, să fi fost declarat apt (art. 6 alin. (3) rap. la art. 3), judecătorul solicitant sa fi promovat baremele de pregătire fizică (art. 6 alin. (3) rap. 3 la art. 3). Prin urmare, Înalta Curte apreciază că susținerile și criticile formulate împotriva hotărârii primei instanțe sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală. 7. Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.