ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1189/2023
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1189/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 3 martie 2023
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la nr. x/2007 la Curtea de Apel Ploiești, reclamantul A. a chemat în judecată pârâții Statul Român Prin Ministerul Finanțelor, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Patriarhul României și Sinodul Bisericii Ortodoxe Române, Președintele României, Camera Deputaților, Senatul României, B., C., Primarul General al Mun. București, Procurorul General Al României, Ministerul Apărării Naționale, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați să dea curs cererilor x/4.02.2004, y/11.05.2005 înregistrate la Administrația Patriarhala și la Parlamentul României, privind: canonizarea soților D.; implicarea Bisericii Ortodoxe în alegeri ori referendumuri; implicarea Bisericii Ortodoxe, prin preoți militari, în războaiele de cucerire a altor popoare; construcția efectivă a Catedralei Mântuirii Neamului, cu toată opoziția puterilor statului și puterilor străine.
Prin sentința civilă nr. 191 din 26 septembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în dosarul nr. x/2007, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul A., ca inadmisibilă.
Împotriva acestei sentințe, reclamantul a formulat cerere de revizuire, înregistrată pe rolul Curții de Apel sub nr. x/2020, solicitând admiterea cererii, cu consecința rejudecării dosarului nr. x/2007
Prin sentința civilă nr. 14 din 2 februarie 2021 Curtea de Apel Ploiești – secția de contencios administrativ și fiscal a anulat cererea de revizuire formulată de revizuientul A. împotriva sentinței nr. 191 din 26 septembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în dosarul nr. x/2007, ca netimbrată.
Împotriva sentinței civile 14 din 2 februarie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești – secția de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs recurentul - revizuent A..
Analizând cu prioritate excepției netimbrării, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, având în vedere faptul că recurentul nu a depus la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru.
Potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ.: "la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, …", iar potrivit alin. (3): "mențiunile prevăzute la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității. ..."
Conform art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013: "Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1 - 7 din C. proc. civ.."
De asemenea, potrivit din art. 33 alin. (3) din aceeași ordonanță: "Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege".
Din analiza textelor de lege sus citate rezultă că recurentul avea obligația să atașeze, la cererea de recurs, dovada achitării taxelor judiciare de timbru, în cuantumul datorat.
Or, recurentul-reclamant nu s-a conformat acestei obligații legale, nici la momentul formulării cererii de recurs, nici la solicitarea instanței.
În consecință, pentru considerentele arătate și în raport cu art. 496 C. proc. civ., coroborat cu art. 486 alin. (2) și (3) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul, ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția netimbrării, invocată din oficiu.
Anulează recursul declarat de recurentul - revizuent A. împotriva sentinței civile nr. 14 din 2 februarie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești – secția de contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 3 martie 2023.