ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1058/2023

Ședința publică din data de 28 februarie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești – secția contencios administrativ și fiscal, sub numărul x/2017, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală de Pescuit - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional de Pescuit și Afaceri Maritim anularea Notificării înregistrate la MADR DGP-AM POPAM sub nr. x/19.01.2017, prin care a fost admisă, în parte, cererea de finanțare nerambursabilă depusă de A. S.R.L., în cadrul sesiunii din perioada 08.08.2016-17.10.2016 în ceea ce privește compensația admisă și, ca urmare a anulării, obligarea MADR DGP-AM POPAM să admită în totalitate cererea de finanțare pentru proiectul cu titlul "Acvacultura prin conservarea biodiversității în siturile Natura 2000: ROSCI0005 și ROSPA0004 Amenajare Piscicolă Amara, județul Buzău", cod SMIS 104912, să refacă notificarea de aprobare a proiectului, în sensul aprobării unei compensații în cuantum de 6.012.915 RON, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată generate de prezentul demers judiciar.

La data de 10 decembrie 2019, reclamanta S.C. A. S.R.L a invocat excepția de nelegalitate a ordinului MADR nr. 883/2016 de aprobare a Anexei 10 la Ghidul Solicitantului pentru Măsura II.10, Programul Operațional pentru pescuit și Afaceri M 2014-2020 și a Grilei de selecție.

La data de 11.05.2020, pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a depus notă de ședință, cu privire la excepția invocată de reclamantă, prin care a solicitat respingerea acesteia, ca inadmisibilă, iar în subsidiar, ca nefondată.

La data de 11 iunie 2018, reclamanta S.C. A. S.R.L, în temeiul dispozițiilor art. 267 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) a solicitat sesizarea CJUE cu o cerere privind interpretarea prevederilor Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 771/2014 al Comisiei din 14 iulie 2014, precum și suspendarea judecării cauzei până la soluționarea acesteia.

Prin încheierea de ședință de la termenul de judecată din data de 15 ianuarie 2019, Curtea a încuviințat, la solicitarea reclamantei S.C. A. S.R.L. Buzău, probele cu înscrisuri și cu expertiză în specialitatea piscicultură și acvacultură ecologică, conform obiectivelor aflate la filele x din nota de probatorii.

Prin încheierea de ședință din data de 24 septembrie 2019, Curtea a luat act de depunerea raportului de expertiză dispus în cauză de către expertul B. și a dispus comunicarea cestuia ambelor părți.

La termenul de judecată din data de 22 octombrie 2019, reclamanta S.C. A. S.R.L a depus notă de lămurire/completare a raportului de expertiză, iar pârâta, la aceeași dată, a depus obiecțiuni la raport.

Prin încheierea ședinței publice din data de 10 decembrie 2019, Curtea a încuviințat cererea de lămurire/completare a raportului de expertiză, dispunând ca expertul să răspundă acesteia, apreciind obiecțiunile formulate de pârât în ceea ce privește concluziile raportului de expertiză drept aprecieri asupra fondului cauzei.

La data de 23 ianuarie 2020, expertul C. a depus la dosar punctul său de vedere asupra cererii de lămurire/completare la raportul de expertiză tehnică judiciară încuviințată.

Prin încheierea de ședință din data de 14 iulie 2020, Curtea de Apel Ploiești – secția contencios administrativ și fiscal a respins, ca inadmisibilă, excepția de nelegalitate a Ordinului MADR nr. 883/03.08.2016, formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L.

Prin sentința nr. 112 din 13 octombrie 2020, Curtea de Apel Ploiești – secția contencios administrativ și fiscal a respins, ca neîntemeiată, contestația formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. Buzău, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală de Pescuit - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional de Pescuit și Afaceri Maritime.

Reclamanta S.C. A. S.R.L. a declarat recurs împotriva încheierii din data de 14 iulie 2020 și a sentinței nr. 112 din 13 octombrie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Ploiești – secția contencios administrativ și fiscal, recursul fiind întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță; in subsidiar, casarea cu admiterea pe fond a contestației.

În motivarea cererii de recurs, s-au arătat următoarele:

4.1. Motivele de recurs împotriva încheierii de ședința din data de 14.07.2020

Prin încheierea de ședința din data de 14.07.2020, a fost respinsa ca inadmisibilă excepția de nelegalitate a Ordinului MADR nr. 883/03.08.2016 in ceea ce privește disp. art. 1 pct. 4.

In motivarea respingerii, instanța de fond a arătat ca Ordinul nr. 883/03.08.2016 reprezintă o măsura de aplicare directa a Regulamentului (CE) nr. 508/2014, având caracter normativ de aprobare a Anexei nr. 10 Ia Ghidul Solicitantului pentru Măsura 11.10- Programul Operațional pentru Pescuit si Afaceri Maritime 2014-2020 si a grilei de selecție si ca atare, nefiind un act administrativ cu caracter individual, nu pot fi aplicate disp. art. 4 alin. (4) din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ.

Calificarea unui act administrativ unilateral ca individual sau normativ se face în raport de conținutul acestuia și efectele produse în ordinea juridică, așa cum se reține și în jurisprudența instanței supreme.

Astfel, actul administrativ normativ este acel act administrativ prin care se formează reguli de drept generale și impersonale, se stabilesc situații juridice cu același caracter aplicabile unui număr nedeterminat și nedeterminabil de subiecte de drept. Actul administrativ normativ, din punct de vedere material, al cuprinsului său, se aseamănă cu legile pentru că edictează reguli, norme, dispoziții generale și obligatorii pentru un număr nelimitat de subiecte. În același timp, actul administrativ individual este un act administrativ concret care privește un subiect de drept sau subiecte de drept determinate, distincția fiind dată de întinderea efectelor și persoanele în raport de care acestea se produc.

Totodată trebuie avut în vedere ca potrivit art. 11 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, în forma în vigoare la data adoptării Ordinului nr. 883/2016, obligația de publicare vizează, în vederea intrării lor în vigoare, numai legile și celelalte acte normative adoptate de Parlament, hotărârile și ordonanțele Guvernului, deciziile primului-ministru, actele normative ale autorităților administrative autonome, precum și ordinele, instrucțiunile și alte acte normative emise de conducătorii organelor administrației publice centrale de specialitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 11 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 24/2000 exclude de la regimul publicării în Monitorul Oficial al României: actele normative clasificate, potrivit legii, precum și cele cu caracter individual, emise de autoritățile administrative autonome și de organele administrației publice centrale de specialitate.

Prin urmare, trebuie analizate cumulativ cele doua argumente, respectiv neîndeplinirea formelor procedurale speciale de publicare si clasificarea dată de lege conform căreia actul contestat, din punct de vedere al formei, este unul normativ sau individual.

Neîndeplinirea formelor procedurale speciale de publicare la care a făcut referire nu trebuie aplicata ad litteram, fără a se analiza în vreun fel dacă actul contestat chiar face parte din categoria celor care sunt supuse publicării. Faptul că este sau nu publicat nu are nicio consecință asupra legalității acestuia și, implicit, nu este în măsură să îi schimbe caracterul de act individual. Pentru a nu exista o confuzie în acest sens, ambele raționamente, chiar dacă diferite, ar fi trebuit să fie analizate în tandem cu prevederile actului contestat. Așa cum s-a confirmat în jurisprudență, după analizarea temeinică a conținutului actelor respective, nu de puține ori a trebuit să se constate de către instanțele de judecată dacă unele acte administrative au sau nu caracter normativ/individual, criteriu esențial pentru pronunțarea unei soluții legale.

O definiție a actului normativ se regăsește în cuprinsul art. 3 lit. a) din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, după cum urmează: "act normativ - actul emis sau adoptat de o autoritate publică, cu aplicabilitate generală".

Înalta Curte de Casație și Justiție a precizat că încadrarea unui act infralegislativ într­una dintre cele două categorii mai sus arătate nu se poate realiza prin "decuparea" unor dispoziții din acel act, afectând în acest mod caracterul unitar al acestuia, ci prin examinarea integrală a conținutului său, prin prisma trăsăturilor fiecăreia dintre cele două categorii de acte. Sub acest aspect, Înalta Curte a apreciat că H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor este unul normativ din moment ce conține reguli generale, de aplicabilitate repetată, iar destinatarii acestuia sunt un număr indeterminat de subiecți.

În acord cu opinia ÎCCJ, în ceea ce privește caracteristicile unui act administrativ normativ, este de necontestat faptul că, prin intermediul unui astfel de mecanism, se vor cuprinde reguli generale de conduită, impersonale și de aplicabilitate repetată, în vederea aplicării unui număr nedeterminat de subiecți.

Luând în considerare trăsăturile de mai sus pe care trebuie să le întrunească un act administrativ normativ, acestea nu se regăsesc și în cazul Ordinului contestat. Astfel, actul atacat nu are aplicabilitate generală, nu cuprinde reguli de conduită generale și impersonale, aplicându-se unui număr determinat de subiecți.

Astfel, prin Ordinul nr. 883/03.08.2016 se aproba Ghidului Solicitantului pentru Măsura 11.10 "Acvacultura care furnizează servicii de mediu ", prevăzut in anexa 4 la prezentul Ordin, ce este destinat unui număr restrâns de participanți, respectiv celor prevăzuți in capitolul 3 pct. 3.1. - " Categoriile de solicitanți eligibili", "Categoriile de solicitanți eligibili care pot accesa fonduri nerambursabile sunt cei care au ca obiect de activitate înregistrat - Cod CAEN 0321 - "Acvacultura maritimă" sau 0322 - "Acvacultura în ape dulci".

O clasificare fundamentală pe baza căreia se diferențiază între actele administrative și cele individuale, la care specialiștii mai adaugă și actele administrative, este gradul de întindere a efectelor juridice. Actul administrativ normativ conține astfel de reguli generale și impersonale de conduită, asemenea legilor. Astfel, unul dintre criteriile de distincție între cele două tipuri de acte administrative îl reprezintă acela al determinabilității persoanelor cărora li se aplică. Actul normativ are o aplicabilitate generală, asupra unui număr nedeterminat de persoane, pe când cel individual își produce efectele față de un număr restrâns și determinat/determinabil de beneficiari, o manifestare de voință care creează, modifică sau stinge drepturi și obligații în beneficiul sau în sarcina destinatarilor săi.

Având în vedere cele de mai sus, rezultă că ordinul contestat este un act individual, și nesupus publicării. Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit natura juridică de act administrativ individual și în privința altor acte cu caracter intern emise de diferite autorități și instituții publice. Trăsătura comună tuturor acestor acte este aceea că au ca obiect diverse aspecte de organizare internă a autorităților respective, privesc relațiile/raporturile stabilite în interiorul acestor autorități și își produc efectele exclusiv în legătură cu organizarea și funcționarea autorităților emitente, precum și cu persoanele care își desfășoară activitatea în cadrul acestora.

În concluzie, actul contestat nu respectă condițiile detaliate mai sus pentru ca un act administrativ să poată fi considerat ca având caracter normativ: nu stabilește o regulă de conduită generală și impersonală, din moment ce are aplicabilitate restrânsă, persoanele care intră sub umbrela acestei reglementări fiind determinate. Nu se poate susține că ar avea aplicabilitate generală, deci erga omnes, atâta vreme cât alte persoane nu se încadrează in condițiile determinate de conținutul actului.

Recurenta a invocat prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

4.2. Recursul împotriva sentinței - motivul de recurs prevăzut de disp. art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ.

Recurenta a invocat faptul că sentința nu cuprinde motivele privind înlăturarea analizării excepției de nelegalitate a Ordinului nr. 841/01.07.2016.

Prin întâmpinare formulata in cauza de MADR si punctele de vedere înaintate la dosar, coroborat cu adresa nr. x/13.10.2017 a Direcției juridice din cadrul intimatei, constant, intimata MADR a susținut ca a fost calculata compensația aferenta perioadei 2014-2017, conform formulei de calcul stabilita in Programul operațional pentru Pescuit si Afaceri Maritime 2014-2020 aprobat prin Decizia (CE) nr. 8416/25.11.2015, potrivit Ghidului solicitantului pentru Măsura 11.10, aprobat prin Ordinul MADR nr. 841/01.07.2016.

In urma acestor apărări, reclamanta a investit instanța de fond cu o cerere privind excepția de nelegalitate a Ordinului nr. 841/01.07.2016, excepție ce nu a fost analizata de către instanța de fond, deși recurenta-reclamanta nu a formulat in cauza nicio cerere de renunțare la aceasta apărare.

Reclamanta a arătat instanței de judecata ca, pentru prima data MADR, prin înscrisul intitulat Obiectiuni la raportul de expertiza, invoca un alt ordin, respectiv Ordinul nr. 883/03.08.2016 de aprobare a Ghidului solicitantului aferent Măsurii 11.10, si aceasta datorita faptului ca expertul a ridicat problema Ghidului aplicabil cererii de finanțare depusa de A. S.R.L., in cauza fiind depuse de către MADR, in documentația înaintată, doua Ghiduri diferite. Din verificarea conținutului celor doua Ghiduri aferente Măsurii 11.10, in ceea ce privește "Evaluarea tehnica a cererii de finanțare "(ghid Vol II pg. 40) cu "Evaluarea tehnica si economica a cererii de Finanțare "(ghid. pg. 158-202 Vol IV) se observa modificări in ceea ce privește modalitatea de calcul a compensațiilor aferente cererii de finanțare. Așadar, instanța de fond era investita cu analizarea legalității Ordinului 841/01.07.2016 opus in apărare de către MADR si a Ordinul 883/03.08.2016 si totodată, de stabilire a Ghidului aplicabil cererii de finanțare depusa de către reclamantă.

Astfel, potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., în considerentele hotărârii instanța trebuie să arate motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, respectiv atât motivele pentru care s-au admis, cât și motivele pentru care s-au înlăturat cererile părților. Lipsind o astfel de motivare a inlaturarii apărării formulate de către reclamantă pe cale de excepție, sa solicitat casarea cu trimitere la instanța de fond in vederea analizării cererii cu care aceasta a fost investita instanța de fond.

Recurenta a mai invocat nelegalitatea sentinței din perspectiva nemotivării hotărârii si a existenței unor elemente contradictorii și străine de natura cauzei, ce vizează încălcarea dispozițiilor art. 425 din C. proc. civ.

Împotriva Notificării înregistrata de MADR DGP-AM POPAM sub nr. x/19.01.2017, reclamanta a formulat contestație administrativa înregistrata sub nr. x/07.02.2017. Conform răspunsului la contestație, înregistrat sub nr. x/28.02.2017, MADR DGP-AM POPAM a respins contestația administrativa.

Împotriva Notificării si a răspunsului MADR DGP-AM POPAM, reclamanta a formulat contestație prin care, in esența, a solicitată instanței de contencios administrativ: sa aplice cu prioritate normele europene (art. 54 alin. (1) lit. a) si alin. (2), si art. 96 din Regulamentul (UE) nr. 508/2013) si să interpreteze dreptul național în lumina textului și a finalității directivelor în cauză (Directiva nr. 2009/147/CE si nr. 92/43/CEE ale Consiliului), pentru a atinge rezultatul urmărit de acestea și, prin urmare, să constate ca formula de calcul a despăgubirilor aplicabila cererii de finanțare formulata de reclamantă, menționata in Ghidului solicitantului-anexa 10 aprobat prin Ordinul 883/03.08.2016 încalcă prevederile enunțate, actul administrativ contestat fiind astfel întocmit cu nerespectarea dispozițiilor europene.

Reclamanta a contestat actele administrative si prin prisma încălcării de către parata a Ghidul Solicitantului aprobat prin Ordinul nr. 883/03.08.2016 si aplicării propriei formule de calcul a despăgubirilor menționata in Anexa 10, raportat la actele ce au însorit cererea de finanțare si care justificau suma solicitata de către aceasta, prin cererea de finanțare.

Reclamanta a contestat actele administrative pentru nelegalitatea acestora, deoarece motivația pentru justificarea sumei reținuta ca fiind neeligibila pentru despăgubire nu are corespondent probator, iar suma reținuta ca fiind eligibila este stabilita in mod arbitrar, nejustificat, neverificabila si acordata cu încălcarea disp. art. 96 din Regulamentul (UE) nr. 508/2014, nefiind justa si echitabila.

Prin hotărârea pronunțata, instanța de fond, a preluat susținerile făcute de către MADR din întâmpinare si probabil din concluziile scrise, depuse după includerea dezbaterilor, de vreme ce instanța de fond a invocat acte noi (Decizia de punere in aplicare a Comisiei din 06.12.2019) ce nu au fost supuse analizei pana la închiderea dezbaterilor. Instanța de fond, nu a făcut o analiza argumentata a motivelor de contestație cu care a fost investita ci doar a preluat, pur formal, ceea ce s-a susținut de către parata, in actele procedurale înaintate de acestea in cauza.

Argumentul preluat de către instanța de fond, privind faptul ca reclamanta nu a contestat modul de calcul al pierderilor de biomasa piscicola, nici la momentul depunerii cererii de finanțare, nici ulterior, la momentul semnării contractului de finanțare nr. x/29.03.2017, urmat de redarea art. 5.2 - Contestații din Ghidul Solicitantului pentru Măsura 11.10 care arata actele ce pot fi contestate in procedura, nu poate fi considerat suficient, in a aprecia ca instanța a îndeplinit cerința motivării hotărârii, de vreme ce nu se înțelege silogismul judiciar si nici nu rezulta de ce au fost înlăturate apărările recurentei -reclamante.

Instanța de fond, in argumentarea acestui silogism judiciar, nu analizează apărările evocate prin răspunsul la întâmpinare si respectiv notele de ședința depuse si confirmate cu inscrisul intitulat "Nota privind remedierea unor erori materiale si efectuării altor modificării la ghidurile solicitantului pentru masurile 1.6,1.23, II.2, 11.10 si IV.4" emanate de la MADR, prin care se arata ca, drept urmare a publicării ghidurilor solicitantului pentru masurile evocate, ghiduri aprobate prin Ordinul Ministrului Agriculturii si Dezvoltării Rurale nr. 841 din 01.07.2016, au fost primite din partea potențialilor beneficiari solicitări si clarificări ce au dus la necesitatea remedierii unor erori materiale, precum si a altor modificări, printre care si Cap. 5 "Evaluarea tehnica a cererii de finanțare". Or, aceasta apărare nu a fost analizata de către instanța de fond, de vreme ce nu exista nici-un argument cu privire la înlăturarea ei.

Instanța a fost investita, astfel sa analizeze cauza sub aspectul vătămării dreptului sau al interesului legitim al recurentei-reclamante, prin emiterea actelor administrative individuale.

Contenciosul administrativ este un contencios subiectiv de plină jurisdicție, în cauză fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 din Legea nr. 554/2004 privind caracterul de act administrativ al actelor contestate și producerea prin aceste acte a unei vătămări asupra unui drept sau interes legitim.

Încheierea contractului de finanțare pentru compensația reținută în actul administrativ contestat nu exclude posibilitatea solicitantului de a investi instanța de contencios administrativ cu analizarea actului administrativ emis cu încălcarea normelor dreptului European si ale dreptului intern, o astfel de interdicție nefiind reglementata in nicio dispoziție din legislația specifica aplicabila spetei. Totodată in nicio dispoziție nu se arata posibilitatea suspendării încheierii contractului de finanțare, in situația atacării notificării pentru nelegalitatea/netemeinicia stabilirii cuantumului compensației acordate.

In ceea ce privește motivul de contestație (primul motiv) referitor la faptul ca MADR DGP-AM POPAM a aplicat o formula de calcul al compensațiilor pentru acvacultura care furnizează servicii de mediu, cu încălcarea dispozițiilor art. 54 alin. (1) lit. a) si alin. (2), art. 96 din Regulamentul (UE) nr. 508/2014 si respectiv ale Directivelor 2009/147/CE si 92/43/CEE, cunoscute ca "Directivele privind natura", instanța de fond a susținut ca recurenta-reclamanta nu a făcut dovada ca ar fi fost aplicata de către parata o modalitate de stabilire a compensației diferita in ceea ce privește cererile de finanțare depuse de către solicitanți, contrar disp. art. 96 al Regulamentului (CE) nr. 508/2014.

Instanța de fond retine doar ca prin Ordinul nr. 883/03.08.2016, act administrativ cu caracter normativ, a fost aprobat Ghidul solicitantului cu obiectivul specific 2.4, măsura 11.10 "Acvacultura care furnizează servicii de mediu" fiind adoptat in aplicarea Regulamentului (CE) nr. 508/2014, nefiind anulat, iar formula utilizata pentru calculul compensațiilor a fost aprobata prin Decizia nr. C(2015) nr. 8416/25.11.2015 de aprobare a Programului Operațional de Pescuit și afaceri Maritime pentru România 2014-2020 .

Prin Ordinul nr. 883/03.08.2016 a fost modificata complet formula de calcul aprobata de Comisia Europeana prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2015) 8416. Paratele nu au făcut dovada existentei unei aprobări din partea Comisiei Europene a acestei noi formule de calcul. Existenta Decizia Comisiei Europene nr. C(2015) 8416 privitoare la aprobarea formulei de calcul, privește numai formula aflata in Programul Operațional pentru Pescuit si afaceri maritime pentru România 2014-2020 si nu formula de calcul ulterioara acestuia, pe care paratele au intocmit-o si aprobat-o singure si au inserat-o in ghid prin Anexa 10. Prin urmare, recurenta-reclamanta a contestat aprobarea de către Comisia Europeana a formulei de calcul din Ordinul nr. 883/03.08.2016 si a arătat ca nu este aceeași formula de calcul ca cea aprobata prin Decizia (CE) 8416/2015, insa nu a primit din partea instanței de fond nicio motivare cu privire la susținerile făcute de către aceasta. Recurenta-reclamanta a arătat ca prin aplicarea de către MADR DGP-AM POPAM a formulei de calcul menționata in Ghidul solicitantului aprobat prin Ordinul nr. 883/03.08.2016 se incalca dispozițiile art. 96 din Regulamentul (UE) nr. 508/2014, deoarece calculul astfel aplicat către toți solicitanții, nu este just si echitabil.

Instanța de fond susține ca recurenta-reclamanta nu a făcut dovada ca paratele au aplicat o modalitate de stabilire a compensațiilor diferita, in ceea ce privește cererile de finanțare, însă reclamanta a contestat tocmai aceasta modalitate de aplicare a formulei de calcul, aceeași pentru toți solicitanții (modalitate recunoscuta expres in întâmpinare de către MADR). Prin aplicarea aceleiași modalitaii de calcul pentru toți solicitanții, nu se primește de către solicitanți o despăgubire justa si echitabila, raportata la situația concreta a fiecăruia, si astfel nu se conferă efect Directivelor nr. 2009/147/CE si nr. 92/43/CEE.

Reclamanta a arătat ca metoda impusa de către MADR este contrara si art. 6 alin. (4) din Documentul de orientare al Directivei 92/43/CEE (Directiva habitate) 2007/2012 si nu se respecta insasi punctul 4 "Cerințe privind măsuri FEPAM specifice" menționate in Program Operațional FEPAM 2014-2020 admis prin Decizia (CE) 8416/25.11.2015.

In dovedirea acestei apărări sunt si concluziile raportului de expertiza întocmit in fata instanței de fond, in care se arata ca prin formula de calcul aprobata prin Ordinul nr. 883/03.08.2016 se înlătura însăși factorul cauzator, respectiv pasările ihtiofage protejate de cele doua Directive.

Deși, MADR a susținut ca Programul Operațional FEPAM 2014-2020 admis prin Decizia (CE) 8416/25.11.2015 a fost transpus in Ghidul solicitantului pentru Măsura 11.10, in realitate nu exista o transpunere conforma a acestui program, de vreme ce formula de calcul arătata in Ghidul solicitantului a suferit modificări aprobate prin Ordinul nr. 883/03.08.2016 al Ministeruui Agriculturii si Dezvoltării Rurale (altele decât cele aprobate prin Decizia (CE) nr. 8416/2015) si nu respecta cerințele art. 96 din Regulamentul (UE) nr. 508/2014.

Prin formula de calcul menționata in Ghidul solicitantului aprobat prin Ordinul nr. 883/03.08.2016, nu au fost luate in calcul restricțiile si regulile speciale din acvacultura ecologica care duc, in raport de acvacultura convenționala, la prelungirea perioadei de creștere a peștelui si implicit, la mărirea pierderilor provocate de pasările ihtiofage protejate. Instanța de fond nu a arătat prin hotărârea recurata, motivele pentru care a înlăturat aceste apărări făcute de către reclamantă.

In contestația formulata, reclamanta a contestat actele administrative si prin prisma încălcării de către parata a Ghidul Solicitantului aprobat prin Ordinul nr. 883/03.08.2016 si aplicării propriei formule de calcul a despăgubirilor menționata in Anexa 10, raportat la actele ce au insotit cererea de finanțare si care justificau suma solicitata de către aceasta, prin cererea de finanțare.

Instanța de fond nu a analizat aceste doua motive ale contestației, pe care reclamanta le-a dezvoltat in cadrul cererii si probat in fata instanței de fond. Prin urmare, neanalizarea acestora conduce la lipsa de analiza a fondului cauzei.

Obligativitatea motivării hotărârii constituie o condiție a procesului echitabil prevăzută de art. 21 din Constituție și respectiv art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Or, dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă susținerile părților sunt examinate de instanța ce are obligația legală de a proceda la o analiză a susținerilor, argumentelor și mijloacelor de probă, pentru a le aprecia pertinența. Nemotivarea sentinței recurate pe fondul cauzei urmează a fi sancționată cu nulitatea hotărârii atacate, întrucât judecătorul fondului a încălcat atât norme procesuale civile din dreptul intern care vizează conținutul hotărârii judecătorești (art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ.), cat si dreptul fundamental Ia un proces echitabil, consacrat de dispozițiile art. 6 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului, creând o vătămare procesuala -lipsa unui grad de jurisdicție efectiv - ireversibila altfel decât prin anularea actului.

Prin urmare, pentru considerentele invocate, a solicitat casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.

4.3. Recursul împotriva sentinței -motivul de recurs prevăzut de disp. art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Cu titlu subsidiar, recurenta a arătat că circumscrie cazului de casare reglementat de disp. art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. problemele de nelegalitate substanțială, invocate in motivarea contestației dar neanalizate de judecătorul fondului, pentru ipoteza in care instanța de recurs nu ar primi critica nemotivarii circumscrisa de disp. art. 488 pct. 6 si art. 6 CEDO.

Potrivit punctului 4.4 din Programul Operațional pentru Pescuit si Afaceri Maritime pentru România 2014-2020 (versiunea 1.2 pg. 75 si versiunea 2.2 pg. 72), aprobat prin Decizia CE nr. C(2015) 8416 privitoare la "Descrierea metodei de calculare a costurilor suplimentare sau a pierderilor de venituri în conjbniîitate ai articolul calculul pierderii de venit anuale în urma desemnării zonelor NATURA 2000", conform art. 54 alin. (2), producția pierdută/specie, este obligatoriu a fi identificată printr-un raport de pierderi, întocmit de un specialist în acvacultura [tone]/ha (luciu de apa)/an.

Obligația depunerii odată cu cererea de finanțare a Raportului întocmit de către un specialist in acvacultura este prevăzuta si in Ghidul Solicitantului aprobat prin Ordinul nr. 883/03.08.2016 -Anexa 8. Lipsa insa din Ghidul solicitantului (inclusiv anexa 4) a unei linii metodice de evaluare a conținutului intrinsec al raportului de evaluare si al situației generale din fiecare amenajare a condus la inconsecventa aplicării unui mod de evaluare in etapa tehnico-economica a verificării proiectelor.

In etapa tehnico economica a verificării proiectului depus de către A. S.R.L., MADR DGP-AMPOP si implicit instanța de fond, nu a ținut cont de Raportul de evaluare a pierderilor de producție întocmit de ICDEAPA Galați expert dr. ing. D.. Este de subliniat faptul ca prin cererea de solicitare de informații suplimentare înregistrata sub nr. x/13.12.2016, MADR DGP-AMPOP nu a cerut reclamantei (asa cum cere Ghidul emis de minister) refacerea calcului din raport, in condițiile in care a considerat ca acesta nu ar fi corect.

MADR DGP-AMPOP s-a substituit specialiștilor independenți desemnați de firma (asa cum o cer prevederile Ghidului), procedând in 2016 la o evaluare proprie si obținând pierderi noi de producție pentru anii 2014-2015, cu totul altele decât cele din documentele de producție si contabile ale societarii raportate la finalul celor doi ani Ia MADR si la Ministerul Finanțelor. Practic, MADR si-a asumat un dublu rol: de autor al calcului pierderilor, dar si de verificator al acestui calculul, o situație care nu este permisa de legislație, dar in primul rând de prevederile punctului 4.4 din Programul Operațional pentru Pescuit si Afaceri Maritime pentru România 2014-2020 (versiunea 1.2 pg. 75 si versiunea 2.2 pg. 72), aprobat prin Decizia CE nr. C(2015) 8416.

In plus, calculul făcut de către MADR nu poate fi considerat corect si verificabil de vreme ce a folosit - prin Anexa 10 - pierderile tehnologice de acum aproape 40 de ani din Norma tehnica nr. 3/1982 a Centralei Producției si Industrializării Peștelui din Ministerul Agriculturii, norma care nu mai corespunde cu situația actuala si implicit cu situația Amenajării Piscicole Amara, fapt dovedit in cauza.

Un alt argument in ceea ce privește contestarea privind inexistenta unui calcul just si verificabil, deriva din insasi lipsa de consecventa a aplicării Ghidului si a stabilirii despăgubirilor solicitate, mai ales in situația Amenajării Piscicole Amara.

In sesiunea de proiecte 2007-2013, reclamanta a implementat un prim proiect, identic cu cel aprobat in prezent si prin care s-au acordat compensații doar pentru pierderile din anii 2008-2009, pagubele suferite in anii 2010, 2011, 2012 si 2013 fiind suportate de societate. Pe parcursul implementării primului proiect, respectiv in perioada 2010-2015, MADR prin AMPOP a efectuat verificări anuale la reclamantă in fiecare din cei 5 ani (inclusiv 2014 si 2015), dar nu a avut de făcut niciun reproș beneficiarului (inclusiv in ceea ce privește ritmul de creștere, furajarea, pierderile tehnologice, producție, de monitorizarea prezentei principalelor pasări ihtiofage protejate, etc).

De asemenea, MADR si-a insusit toate programele de producție, producțiile finale si pierderile anuale produse de pasări, toate datele si concluziile din cele 10 rapoarte de progres transmise, inclusiv un Raport de evaluare al pierderilor anuale provocate de pelicani si cormorani întocmit de un expert in piscicultura independent, agreat si de minister. Remarcabil este ca din partea MADR nu a existat nicio comunicare a vreunei nereguli sau reproș in procesul tehnologic in perioada 2011-2014-2015.

Insa, in momentul in care in cadrul prezentului proiect a fost nevoie sa se calculeze pierderile suferite, aferente anilor 2014-2017, conform motivării Notificării nr. x/19.01.2017 privind admiterea cererii de finanțare si acordarea parțiala a compensațiilor, MADR nu a mai avut în vedere datele de producție pe care si le însușise din rapoartele de progres si din documentele proprii de control din perioada 2011-2014-2015 si a introdus propriile date, altele decât cele reale.

In aceste condiții, deși avea rapoartele anterioare, precum si Raport de evaluare al pierderilor intocmit de ICDEAPA Galați, MADR si-a asumat dublul rol de expert si verificator si a efectuat propriul calcul al pierderilor ce este considerat injust si neverificabil.

Prin urmare, actul administrativ atacat a fost emis cu încălcarea disp. art. 4.4 din Programul Operațional pentru Pescuit si Afaceri Maritime pentru România 2014-2020 (versiunea 1.2 pg. 75 si versiunea 2.2 pg. 72), aprobat prin Decizia CE nr. C(2015) 8416 privitoare la "Descrierea metodei de calculare a costurilor suplimentare sau a pierderilor de venituri în conformitate cu articolul calculul pierderii de venit anuale în urma desemnării zonelor NATURA 2000" si Anexa 8 din insasi Ghidului Solicitantului aprobat prin Ordinul 883/03.08.2016 pe care se susține ca l-au aplicat cererii, referitoare la necesitatea stabilirii printr-un Raport de evaluare a pierderilor de producție întocmit de către un specialist in acvacultura, deoarece s-a procedat la efectuarea unui calcul propriu, ce nu poate fi considerat ca fiind efectuat de un specialist si care nu corespunde cu documentele de producție - confirmate de către MADR - aflate in contabilitatea A. S.R.L., nefiind un calcul, just, echitabil si verificabil.

In contestarea nelegalitatii actului administrativ atacat a arătat ca actul administrativ este emis si cu încălcarea dispozițiilor art. 54 alin. (1) lit. a), alin. (2) art. 96 din Regulamentul UE nr. 508/2014 si respectiv ale Directivelor 2009/147/CE si 92/43/CEE, cunoscute ca "Directivele privind natura".

Actul administrativ atacat care privește analiza efectuata de MADR privitoare la pierderile suferite de reclamantă nu are in vedere situația de excepție in care se acorda aceste compensații si tratează pierderile, prin calculele efectuate, prin prisma unei situații normale in acvacultura, fara a lua in calcul ca sumele acordate prin programul POPAM sunt pentru a compensa acțiunea evenimentelor de excepție (restricții, prezenta si atacurile miilor de pasări protejate).

In aceste circumstanțe MADR nu a luat in calcul insa, atunci când a făcut anliza tehnica a cererii de finanțare ca materialul piscicol din crescătoria A. S.R.L. a avut un handicap de creștere, datorat primilor doi ani de nefurajare, respectiv in perioada desfășurării conversiei la acvacultura ecologica.

In plus, deși cunoastea ca una din situațiile de excepție a amenajării piscicole Amara ca fiind acvacultura ecologica, in documentele de respingere a contestației, MADR a invocat Legea 317/2009 ce se refera la acvacultura desfășurata in condiții normale (inclusiv furajarea in condiții normale), fara a avea in vedere situațiile de excepție. MADR prin întâmpinare formulata si Notele de ședința comunicate la dosar, a recunoscut ca nu a luat in calcul restricțiile si regulile speciale din acavcultura ecologica care duc, in raport de acvacultura convenționala, la prelungirea perioadei de creștere a peștelui si implicit, la mărirea pierderilor provocate de pasările ihtiofage protejate.

O alta situație de excepție pe care MADR trebuia sa o aibă in vedere in cazul furajării din amenajarea Amara, este tocmai faptul ca aceasta este amplasata in doua situri naturale Natura 2000 cu protecție speciala reflectata de anumite restricții legale, restricții care nu se regăsesc in pescăriile convenționale.

Reclamanta a mai invocat o alta omisiune a MADR in ceea ce privește calculul aferent cererii de finanțare, faptul ca nu s-au aplicat metode specifice de estimare a pierderilor cauzate de pasările ihtiofage protejate (pelicani si cormorani) in raport de locația fiecărei exploatații piscicole ce face parte din Sit NATURA 2000, mergându-se eronat pe uniformitate, ceea ce a dus la rezultate deformate, in detrimental beneficiarilor.

De asemenea, s-a dovedit in cauza (expertiza efectuata) ca estimarea producției, a pierderilor si a compensației pentru anii 2016 si 2017, calculate de MADR prin extrapolarea producției prezumate a anului 2014, constituie o eroare. De altfel, datorita acestui mod de lucru s-a ajuns la situația aberanta in care oricât de mari ar fi pierderile in 2016 si 2017, compensațiile nu pot depasi valorile stabilite in mod greșit de DGP-AMPOP-MADR in 2014.

In plus, reclamanta nu a introdus ca suprafața eligibila in cererea de finanțare si implicit nici in raportul ICEDEAPA de evaluare al pierderilor una din părțile componente ale amenajării, respectiv pepiniera; însa, MADR a greșit calculul compensațiilor si prin faptul ca a analizat cantitatea de puiet de crap de 676 kg din pepiniera, introdusa de evaluatorii MADR in calculul compensațiilor, stabilind si suma care s-a cuveni sa o primească firma pentru pierderea acestei cantități neeligibile, aceasta in condițiile in care, asa cum a arătat mai sus, pepiniera nu figura in cererea de finanțare.

Prin urmare, sunt încălcate dispozițiile art. 96 din Regulamentul (UE) nr. 508/2014, deoarece, asa cum s-a arătat, calculul astfel aplicat in actele administrative contestate nu este just, echitabil si verificabil.

A solicitat astfel, in analizarea nelegalitatii actelor administrative contestate, ca instanța sa aplice cu prioritate normele europene (art. 54 alin. (1) lit. a) si alin. (2), si art. 96 din Regulamentul (UE) nr. 508/2013) si să interpreteze dreptul național în lumina textului și a finalității directivelor în cauză (Directiva nr. 2009/147/CE si nr. 92/43/CEE ale Consiliului), pentru a atinge rezultatul urmărit de acestea și, prin urmare, să constate ca formula de calcul a despăgubirilor aplicabila cererii de finanțare formulata de parata, menționata in Ghidului solicitantului-anexa 10 aprobat prin Ordinul nr. 883/03.08.2016 (neaprobat prin decizie (CE), incalca prevederile enunțate, iar actul administrativ contestat este întocmit cu nerespectarea dispozițiilor europene evocate.

Pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (M.A.D.R.) a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

În motivarea întâmpinării, s-au arătat următoarele:

În ceea ce privește respingerea ca inadmisibilă a excepției de nelegalitate a OMADR nr. 883/03.08.2016, prima instanță a reținut, în esență, prin încheierea din 14.07.2020, ca dispozițiile art. 4 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ nu sunt aplicabile în speță, dat fiind faptul că OMADR nu reprezintă act administrativ individual.

Față de reținerile primei instanțe, intimatul a reiterat faptul că, prin raportare la obiectul de reglementare a Ordinului nr. 883/03.08.2016, respectiv aprobarea Ghidului solicitantului cu obiectivul specific 2.4 - Promovarea acvaculturii cu un nivel ridicat al protecției mediului înconjurător și promovarea sănătății animalelor, precum și a siguranței și sănătății publice - Măsura 11.10 "Acvacultura care furnizează servicii de mediu", rezultă ca actul administrativ contestat are caracter normativ deoarece cuprinde reglementări de principiu aplicabile la un număr nedeterminat de entități/persoane si conțin reguli generale, abstracte și impersonale de aplicabilitate repetata, spre deosebire de acte administrative cu caracter individual care produc efecte juridice/conțin reguli de conduită cu privire la subiecte de drept determinate (pentru o anumită entitate/persoană sau pentru un s

r

vp determinat de entități/persoane). În plus, în aplicarea unui regulament UE nu putea fi emis un act administrativ cu caracter individual.

În conformitate cu art. 4 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, actele administrative cu caracter normativ nu pot forma obiect al excepției de nelegalitate. În plus, demersul recurentei de a obține anularea OMADR nr. 883/03.08.2016 este lipsit de interes, raportat la intenția acesteia de a obține, în această manieră, desființarea formulei de calcul aplicată de către MADR la evaluarea pierderilor compensabile, deoarece, astfel cum a susținut și în fața primei instanțe, formula de calcul a pierderilor de venituri suportate de societățile comerciale din domeniul acvacultura în urma desemnării zonelor NATURA 2000 a fost aprobată de către Comisia Europeană prin Decizia (CE) nr. 8416 din 25.11.2015 de aprobare a Programului Operațional pentru Pescuit si Afaceri Maritime (POPAM) 2014-2020 al României, această formulă fiind, ulterior, transpusa în Ghidul solicitantului pentru Măsura II. 10. Deci, anularea OMADR nr. 883/2016 nu poate avea ca efect desființarea formulei de calcul, aceasta urmând a fi menținută în baza Deciziei (CE) nr. 8416 din 25.11.2015 de aprobare a Programului Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM) 2014-2020 al României.

În ceea ce privește motivul prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. pe considerentul inexistenței argumentelor privind înlăturarea analizării excepției de nelegalitate a OMADR nr. 841/01.07.2016, analizarea legalității acestui act administrativ nu intră în discuție, atât timp cât cererea de finanțare depusă de recurentă a fost înregistrată la Autoritatea de Management pentru Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime 2014 - 2020 în data de 06.10.2016 cu nr. x, moment la care era în vigoare OMAOR nr. 883/03.08.2016, ce a abrogat O MADR nr. 841/01.07.2016. În acest sens, din eroare, în loc de OMADR nr. 883/03.08.2016 a fost menționat OMADR nr. 841/01.07.2016, ambele ordine având ca obiect aprobarea Ghidului solicitantului aferent Măsurii 11.10 din POPAM 2014 - 2020.

Tot în susținerea motivului de casare prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., recurenta a arătat că sentința nu este motivată și cuprinde elemente contradictorii și străine de natura cauzei. Fața de aspectele prezentate la pct. III, pârâtul a arătat că hotărârea judecătorească este motivată, iar din lecturarea acesteia nu rezultă indicii privind existența unor argumente contradictorii sau străine de natura cauzei.

În acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție a precizat că motivarea unei hotărâri nu este o problemă de volum, ci una de esență, de conținut, aceasta trebuind să fie clara, concisă și concretă, în concordanță cu probele și actele de la dosar. înalta Curte a mai statuat ca motivarea hotărârii constituie o garanție pentru părți în fața eventualului arbitrariu judecătoresc, precum și singurul mijloc prin care se dă posibilitatea de a se putea exercita controlul judiciar, circumscriindu-se astfel noțiunii de proces echitabil în condițiile prevăzute de art, 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (Decizia nr. 3338 din 11 aprilie 2011 pronunțata în recurs de secția civilă și de proprietate intelectuală a Înaltei Curți de Casație și Justiție).

Referitor la motivul prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., susținut de recurentă pe considerentul greșitei interpretări/aplicări a unor norme de drept material, a solicitat respingerea acestuia în considerarea corectei analize efectuate de către prima instanță.

De asemenea, își menține toate apărările formulate în fața primei instanțe și, în mod deosebit, a reiterat faptul că în conformitate cu art. 3 alin. (5) din contractul de finanțare, reclamanta a beneficiat în final de o finanțare nerambursabilă în cuantum de 448.675,95 RON +239.379,19 RON +182.025,95 RON = 870.081,09 RON. Față de aspectele arătate, în special prin raportare la art. 3 alin. (3) din contractul de finanțare, reclamanta nu ar fi avut cum să beneficieze de o compensație mai mare decât limita maximă stabilită în contractul de finanțare (semnat de A.), respectiv 1.046.793,55 RON ce reprezintă evaluarea globală a proiectului propus spre finanțare de A..

În concluzie, nu se poate pune problema obligării MADR la plata unei compensații în valoare de 6.012.915 RON către A., în condițiile în care, în executarea contractului de finanțare, însăși intimata a depus cereri de plată în sumă totală de 1.046.793,55 RON, din care s-a autorizat la plată suma de 870.081,09 RON, ce reprezintă finanțarea nerambursabilă de care a beneficiat efectiv intimata pentru proiectul propus, în aplicarea art. 3 alin. (5) din contractul de finanțare.

Cu privire la eventuala obligare a instituției pârâte la plata cheltuielilor de judecată, a solicitat respingerea cererii, sau cel puțin cenzurarea cuantumului acestora.

În drept, au fost invocate prevederile art. 205 C. proc. civ.

Deși întâmpinarea i-a fost comunicată în termenul legal, recurenta-reclamantă nu a depus răspuns la întâmpinare.

7.1. Prin încheierea din 25 octombrie 2022, Înalta Curte a admis cererea de introducere în cauză, în calitate de recurentă – reclamantă, a E. S.R.L., ca urmare a transmiterii calității procesuale active, dispunând deopotrivă și menținerea în citativ a recurentei-reclamante A. S.R.L..

7.2. Cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene

7.2.1. Recurentă – reclamantă E. S.R.L. a depus cerere de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, cu următoarele întrebări preliminare:

"i) Dacă subsecțiunea 4.5 din Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 773/2014 al Comisiei din 14 iulie 2014, anexa I "Model pentru programele operaționale în conformitate cu Fondul European pentru pescuit și afaceri maritime", Secțiunea 4 " Cerințe privind măsuri FEPAM specifice", privește în descrierea metodei de calculare a compensației posibilitatea instanțelor naționale să efectueze două metode de calculare a compensației care să acopere toate criteriile relevante, respectiv acvacultura convențională și acvacultura ecologică, sau dacă descrierea metodei de calculare a compensației, trebuie să fie una singură care să cuprindă ambele variante de acvacultură (convențională și ecologică), intrând astfel în criteriile relevante identificate pentru fiecare dintre activitățile specifice.

ii) Principiul echivalenței impune ca atunci când un ordin al unei autorități administrative poate fi anulat pentru neconformitate cu o lege națională, acest act administrativ să poată fi anulat și pentru neconformitatea cu un regulament UE incident precum Regulamentul (CE) nr. 508/2014 ?"

Recurenta a invocat prevederile subsecțiunii 4.5 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 773/2014 al Comisiei din 14 iulie 2014, anexa I "Model pentru programele operaționale în conformitate cu Fondul European pentru pescuit și afaceri maritime", Secțiunea 4 " Cerințe privind măsuri FEPAM specifice".

În motivarea cererii de trimitere preliminară, recurenta-reclamantă a arătat că norma comunitara prevăzuta de Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 771/2014 al Comisiei din 14 iulie 2014, anexa I" Model pentru programele operaționale in conformitate cu Fondul European pentru pescuit si afaceri maritime", Secțiunea 4 "Cerințe privind masuri FEPAM specifice", subsectiunea 4.5 din acest act normativ, care prevede "Descrierea metodei de calcul a compensației în conformitate cu anumite criterii relevante identificate pentru fiecare dintre activitățile desfășurate în temeiul art. 40 alin. (1) a articolelor 53, 54, 55 si 67 din Regulamentul (UE) nr. 50/2014", creează îndoieli rezonabile în legătura cu interpretarea și aplicarea, în ceea ce privește descrierea metodei de calcul în conformitate cu stabilirea criteriilor relevante pentru activitățile prevăzute de art. 54 din Regulamentul (UE) nr. 508/2014 (aplicabil speței).

7.2.2. Intimatul-pârât Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a formulat un punct de vedere, prin care a solicitat respingerea, ca inadmisibilă, a cererii intimatei privind adresarea, către CJUE, a întrebării preliminare.

Intimatul a arătat că deși, cauza se află în recurs, iar, teoretic, ICCJ este obligată să sesizeze CJUE cu întrebările preliminare formulate de către intimată, din motive de inadmisibilitate, solicitarea ar trebui să fie respinsă.

Referitor la prima întrebare, a arătat că Decizia de punere în aplicare a Comisiei C(2015) 8416 final din 25.11.2015 de aprobare a programului operațional "Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime pentru România" pentru sprijin din partea Fondului European pentru Pescuit și Afaceri Maritime în România, a fost adoptată cu luarea în considerare a Regulamentului (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (...), astfel cum rezultă din preambulul Deciziei.

În conformitate cu art. 18 alin. (2) din Regulamentul nr. 508/2014, "Programul operațional include (...) metoda de calculare a compensațiilor în conformitate cu criteriile relevante identificate pentru fiecare dintre activitățile prevăzute la articolul 40 alin. (1), articolul 53, articolul 54, articolul 55, articolul 56 alin. (1) litera (f) și la articolul 67 din prezentul regulament". La art. 54 din Regulamentul nr. 508/2014 este descrisă una dintre activitățile pentru care se poate acorda sprijin financiar nerambursabil, respectiv "acvacultura care furnizează servicii de mediu".

În consecință, formula de calcul descrisă la pct. 4.4 din POPAM versiunea 2.0 este cerută de art. 18 alin. (2) raportat la art. 54 din Regulamentul UE nr. 508/2014.

Având în vedere necesitatea uniformizării programelor elaborate de către fiecare stat membru al UE, în temeiul Regulamentului nr. 508/2014, a fost adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 771/2014 al Comisiei din 14 iulie 2014, din Anexa I din Regulamentul nr. 771/2014 se regăsește punctul 4, subpunctul 4.5, reiese că nu se poate vorbi de două formule diferite, ci de una singură ce are în vedere, strict, acvacultura ecologică. În plus, Decizia de punere în aplicare a Comisiei C(2015) 8416 final din 25.11.2015 și Regulamentul nr. 771/2014 nu conțin dispoziții contradictorii, ambel