ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 104/2023

Ședința publică din data de 12 ianuarie 2023

Deliberând asupra contestației de față, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

I. Procedura în fața Curții de Apel București

Prin cererea nr. x din data de 25.10.2022, înregistrată pe rolul Curții de Apel București sub nr. x/2022 la 26.10.2022, Consiliul Concurenței a solicitat instanței autorizarea desfășurării unor inspecții inopinate, pentru 4 zile consecutive, în perioada 31.10.2022 - 30.11.2022, la sediile sociale ale societăților A. S.A., B. S.A., C. S.A., D., E. S.A., F. S.A., G. S.A., H. S.A., I. S.A., J. S.A.

Prin încheierea nr. 21 din 26 octombrie 2022, Curtea de Apel București a admis cererea formulată de Consiliul Concurenței și a autorizat desfășurarea unor inspecții inopinate la sediile sociale ale societăților A. S.A., B. S.A., C. S.A., D., E. S.A., F. S.A., G. S.A., H. S.A., I. S.A., J. S.A., pentru 4 zile consecutive, în perioada 31.10.2022 -30.11.2022, urmând ca perioada concretă de efectuare a inspecției să fie stabilită prin ordin al Președintelui Consiliului Concurenței emis ulterior autorizării judiciare.

Împotriva acestei încheieri a formulat contestație B. S.A., întemeiată pe dispozițiile art. 40 alin. (7) din Legea nr. 21/1996, solicitând admiterea contestației; în principal, schimbarea în parte a încheierii contestate, prin punerea în acord a dispozitivului încheierii atacate cu considerentele reținute de Curtea de Apel București, în sensul menționării, în dispozitiv, a perioadei ce face obiectul inspecției inopinate și a documentelor supuse verificării, respectiv prin completarea considerentelor în sensul indicării în concret a mijloacelor de probă pe care instanța le-a avut în vedere în pronunțarea soluției de admitere a cererii de autorizare.

În subsidiar, solicită casarea în parte a încheierii, în ceea ce privește următoarele sintagme cuprinse în considerentele încheierii: "între altele" (pag. 6 parag. 2 din încheiere) și "orice ale acte ce ar putea avea legătură cu fapta anticoncurențială suspectată (pag. 6 parag. 3 din înheiere).

Cu privire la primul capăt de cerere privind schimbarea încheierii atacate în sensul menționării în dispozitiv a perioadei supuse verificării și a documentelor ce fac obiectul verificării, arată că, deși în cuprinsul considerentelor încheierii s-a reținut perioada vizată de inspecția inopinată (24.09.2021-19.09.2022), în dispozitivul hotărârii nu s-a făcut nicio mențiune în acest sens.

Apreciază că este necesară menționarea în dispozitiv a perioadei ce face obiectul inspecției, de vreme ce puterea obligatorie și executorialitatea hotărârii judecătorești se face prin raportare la dispozitiv.

Consideră că, în măsura în care dispozitivul încheierii nu va fi completat, societatea va fi vătămată prin marja largă de apreciere care ar fi lăsată autorității publice, de vreme ce în lipsa indicării perioadei în cuprinsul dispozitivului, Consiliul Concurenței poate extinde verificările la perioade care nu au nicio legătură cu faptele anticoncurențiale cercetate și, eventual, ridica înscrisuri fără legătură cu faptele investigate.

În acest sens, arată că în speță, cu ocazia inspecției inopinate, Consiliul Concurenței a ridicat înscrisuri aferente anilor 2002, 2003 și 2004, respectiv în afara perioadei la care se face referire prin considerentele încheierii atacate.

Susține că jurisprudența comunitară consacră principiul limitării dreptului autorităților de concurență în a desfășura așa-zise expediții exploratorii, care nu au la bază indicii temeinice sau care exced indiciilor de care dispune la un moment dat autoritatea de concurență.

Astfel, arată că, în condițiile în care în dispozitivul încheierii atacate nu face nicio mențiune cu privire la perioada ce va fi vizată de inspecția inopinată, există riscul extinderii inspecției sub aspectul perioadei considerate relevante.

Precizează că similară este situația și în ceea ce privește documentele care fac obiectul cercetării, întrucât documentele vizate sunt indicate în considerente, însă nu sunt menționate și în cuprinsul dispozitivului.

În ceea ce privește capătul de cerere referitor la indicarea în cuprinsul considerentelor a probelor avute în vedere de către instanță la admiterea cererii de autorizare, arată că instanța nu a făcut referire la probele avute în vedere în cuprinsul considerentelor de fapt și de drept ale încheierii și nici nu s-a menționat faptul că cererea a fost considerată a fi întemeiată în raport de probele depuse la dosar. Susține că există dubii cu privire la îndeplinirea de către judecător a obligației de a verifica dacă cererea de autorizare este întemeiată.

Consideră că în lipsa completării considerentelor încheierii atacate, în sensul indicării în mod expres a probelor avute în vedere de către instanță, dubiul se menține, iar încheierea nu poate fi considerată motivată.

Cu privire la capătul de cerere subsidiar, prin care solicită casarea în parte a încheierii atacate, susține că instanța a folosit exprimări nepermis de largi în cuprinsul încheierii atacate în raport de obiectivele stabilite pentru inspecția inopinată, respectiv de documentele ce urmau a fi verificate, în condițiile în care în acest mod autoritatea publică dobândește o marjă de apreciere foarte mare, aptă a genera arbitrariul și excesul de putere.

În acest sens, critică inserarea în considerentele încheierii atacate a unor exprimări generice, care fac loc arbitrariului șl excesului de putere în realizarea inspecției inopinate, cum ar fi: "între altele", "orice alte acte ce ar putea avea legătură cu fapta anticoncurențială suspectată".

Consideră că, pentru a putea exista un veritabil control al legalității actului administrativ, se impunea ca în cadrul încheierii de autorizare, instanța competentă să indice în mod clar și concret limitele în care se va desfășura inspecția inopinată, respectiv să indice, în mod neechivoc, obiectul inspecției inopinate și actele ce urmau să fie verificate sau ridicate cu ocazia inspecției.

De asemenea, susține că, în aceste condiții, finalitatea urmărită prin instituirea autorizării judiciare prealabile în materie anticoncurențială nu poate fi atinsă, câtă vreme autorizarea are caracter formal.

Invocă, sub acest aspect, jurisprudența CEDO, care asimilează cererea de autorizare a efectuării unei inspecții inopinate cu mandatul de percheziție din dreptul penal.

Intimatul Consiliul Concurenței a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată și menținerea încheierii atacate ca temeinică și legală.

Intimatul invocă inadmisibilitatea cererii de schimbare în parte a încheierii atacate, în sensul menționării în dispozitiv a perioadei supuse verificării și a menționării în considerente a probelor avute în vedere de către instanță, în condițiile în care aceste cereri vizează modificarea de către instanța de control judiciar a conținutului efectiv al unei încheieri, pronunțate de o instanță inferioară.

De asemenea, susține că cererea privind casarea unei încheieri nu poate coexista cu cea de modificare/completare a anumitor secțiuni din respectiva încheiere.

În ceea ce privește capătul de cerere referitor la schimbarea în parte a încheierii atacate și punerii în acord a considerentelor cu dispozitivul încheierii sub aspectul menționării în dispozitiv a perioadei vizate de inspecția inopinată, susține că nu există o asemenea neconcordanță, apreciind că în speță contestatoarea confundă perioada la care se referă indiciile de inspecție cu durata faptei investigate.

Mai arată că ceea ce se investighează în această procedură este fapta în integralitatea sa, și nu o anumită perioadă de timp sau anumite documente precis stabilite anterior inspecției; că legalitatea încheierii de autorizare trebuie analizată în raport cu motive anterioare sau cel mult concomitente emiterii acesteia.

Pe fond, arată că nu există nicio obligație legală și nicio interdicție din care să rezulte că singurele documente care pot fi ridicate în cursul unei inspecții sunt cele emise în intervalul presupusei durate de săvârșire a faptei, putând exista documente emise în afara perioadei, dar care să fie relevante pentru obliectul investigației, astfel că ridicarea unor asemenea înscrisuri nu reprezintă în sine o dovadă a depășirii obiectului investigației.

În ceea ce privește cererea de schimbare în parte a încheierii atacate, prin indicarea precisă în cuprinsul considerentelor, a probelor avute în vedere de către instanță, arată că aceasta este neîntemeiată. Astfel, susține că indiciile de declanșare a investigației sunt diferite de indiciile care justifică efectuarea de inspecții inopinate în amplasamentele unei întreprinderi și că, în speță, Curtea de Apel București a constatat în mod corect că cererea de autorizare este fundamentată din perspectiva necesității de a obține datele și infomațiile relevante pentru investigarea unei posibile practici anticoncurențiale, prin efectuarea de inspecții inopinate la sediile întreprinderilor vizate, printre care și contestatoarea din pezenta cauză.

De asemenea, consideră că au fost respectate toate cerințele privind existența unui control efectiv și că inspecția inopinată nu poate fi asimilată unei percheziții din dreptul penal.

Analizând încheierea contestată prin prisma susținerilor formulate prin contestație, a apărărilor formulate și a dispozițiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată și reține cele ce succed:

În cauză, prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 26.10.2022, Consiliul Concurenței a solicitat instanței autorizarea desfășurării unor inspecții inopinate, pentru 4 zile consecutive, în perioada 31.10.2022 - 30.11.2022, la sediile sociale ale societăților A. S.A., B. S.A., C. S.A., D., E. S.A., F. S.A., G. S.A., H. S.A., I. S.A. și J. S.A.

Prin încheierea nr. 21 din 26 octombrie 2022, Curtea de Apel București a admis cererea formulată de Consiliul Concurenței și a autorizat desfășurarea unor inspecții inopinate la sediile sociale ale mai multor societăți, printre care și la cel al contestatoarei B. S.A.

Împotriva acestei încheieri a formulat contestație B. S.A., întemeiată pe dispozițiile art. 40 alin. (7) din Legea nr. 21/1996, solicitând în principal, schimbarea în parte a încheierii contestate, prin punerea în acord a dispozitivului încheierii atacate cu considerentele reținute de Curtea de Apel București, în sensul menționării, în dispozitiv, a perioadei ce face obiectul inspecției inopinate și a documentelor supuse verificării ori ridicării, respectiv prin completarea considerentelor în sensul indicării în concret a mijloacelor de probă pe care instanța le-a avut în vedere în pronunțarea soluției de admitere a cererii de autorizare.

Examinând criticile formulate în concret prin contestația ce face obiectul prezentei cauze, Înalta Curte constată că B. S.A. a solicitat menționarea în dispozitiv a perioadei ce face obiectul inspecției inopinate și a documentelor supuse verificării ori ridicării, precum și completarea considerentelor în sensul indicării în concret a mijloacelor de probă avute în vedere.

Față de cererile formulate prin prezenta contestație, Înalta Curte constată că acestea nu pot fi cercetate pe calea contestației prevăzute de art. 40 alin. (7) din Legea concurenței nr. 21/1996, în condițiile în care acestea nu constituie critici la adresa soluției pronunțate de către Curtea de Apel București, iar "schimbarea" încheierii atacate, la care se referă contestatoarea, vizează de fapt lămurirea hotărârii contestate.

Prin urmare, Înalta Curte nu poate analiza aceste critici în calea de atac a contestației prevăzute de art. 40 alin. (7) din Legea concurenței nr. 21/1996, în condițiile în care partea avea la îndemână procedura prevăzută de art. 443 C. proc. civ., prin care putea solicita instanței care a pronunțat hotărârea atacată, lămurirea acesteia.

Potrivit art. 443 alin. (1) C. proc. civ.: "(1) În cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori dacă acesta cuprinde dispoziții contradictorii, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice".

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 445 C. proc. civ.: "Îndreptarea, lămurirea, înlăturarea dispozițiilor contradictorii ori completarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului sau recursului, ci numai în condițiile art. 442 – 444".

Din interpretarea textului de lege precitat reiese că lămurirea hotărârii nu se poate solicita decât în condițiile art. 443 C. proc. civ., câtă vreme art. 445 C. proc. civ. reglementează o procedură obligatorie, care impune utilizarea exclusiv a instrumentului procedural prevăzut de art. 443 C. proc. civ. atunci când se aspectele vizate se circumscriu unei cereri de lămurire a hotărârii atacate, cum este cazul în speța de față.

Pe cale de consecință, formularea prin prezenta contestație a unor critici ce vizează lămurirea hotărârii pronunțate, pentru care C. proc. civ. prevede o procedură distinctă și obligatorie de urmat, reprezintă un demers procedural inadmisibil.

Cu alte cuvinte, cererile ce vizează lămurirea dispozitivului hotărârii judecătorești pot fi formulate exclusiv în procedura reglementată de art. 443 din C. proc. civ., criticile formulate în cadrul unei alte proceduri, dar care urmăresc, finalmente, lămurirea unei hotărâri, sunt inadmisibile.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 40 alin. (7) din Legea nr. 21/1996, Înalta Curte va resping contestația formulată de B. S.A. împotriva încheierii nr. 21 din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația formulată de B. S.A. împotriva încheierii nr. 21 din 26 octombrie 2022 a Curții de Apel București.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 12 ianuarie 2023.