ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 24.10.2022

ÎCCJ, Decizia nr. 223/2022

HOTĂRÂRE
24.10.2022
CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, Decizia nr. 223/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Asupra recursului de față;

Din examinarea actelor aflate la dosar, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 1096 din 24 februarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. x/2021, Înalta Curte de Casație și Justiție secția de contencios administrativ și fiscal a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenții A. și B. împotriva Deciziei nr. 28 din 13 ianuarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. x/2019.

Împotriva deciziei menționate la pct. 1, revizuenții A. și B. au declarat recurs, invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., pentru criticile arătate în continuare.

În mod greșit, prin hotărârea atacată s-a reținut că Decizia nr. 28 din 13 ianuarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. x/2019, nu încalcă autoritatea de lucru judecat a Deciziei nr. 681 din 15 mai 2008, pronunțată de Curtea de Apel Suceava secția de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. x/2007, și că nu este îndeplinită condiția triplei identități deoarece obligarea la acordarea drepturilor salariale ar viza perioade diferite.

Se susține că instanța de revizuire a depășit limitele învestirii, de la constatarea contrarietății de hotărâri la o analiză a fondului, făcând aprecieri cu privire la dreptul dedus judecății asupra căruia există o hotărâre definitivă, respectiv Decizia nr. 681 din 15 mai 2008 a Curții de Apel Suceava secția de contencios administrativ și fiscal. Astfel, în mod greșit instanța de revizuire a considerat că decizia respectivă reprezintă o simplă constatare care nu este de natură să conducă la concluzia că drepturile salariale solicitate ar trebui acordate în continuare, fiind vorba de o hotărâre judecătorească definitivă, care constituie titlu executoriu și care a fost executată de bunăvoie de către angajator. Astfel, se susține că instanța de revizuire a pus în discuție o hotărâre judecătorească definitivă, cererea de revizuire vizând Decizia nr. 28 din 13 ianuarie 2021 a Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, fără ca ceea ce s-a hotărât prin Decizia nr. 681 din 15 mai 2008 a Curții de Apel Suceava secția de contencios administrativ și fiscal să mai poată face obiectul analizei pe fond a dreptului.

În cazul efectului pozitiv al autorității de lucru judecată, în reglementarea art. 431 alin. (2) din C. proc. civ., nu este necesar a fi întrunită tripla identitate, ci este suficient ca, în judecata ulterioară, să fie adusă în discuție o chestiune litigioasă în legătură cu ceea ce s-a soluționat anterior fie prin dispozitiv sau considerente, fie prin dispozitiv și considerente.

Hotărârea recurată încalcă dispozițiile art. 430 și art. 431 din C. proc. civ. și reprezintă o aplicare greșită a dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., deoarece prin considerentele și dispozitivul Deciziei nr. 681 din 15 mai 2008 a Curții de Apel Suceava secția de contencios administrativ și fiscal s-a statuat cu autoritate de lucru judecat faptul că instituția angajatoare este obligată la acordarea în continuare a sporului de mobilitate și confidențialitate.

Intimata Primăria Municipiului Fălticeni a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului, ca nefondat.

Prin cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., revizuenții au susținut că Decizia nr. 28 din 13 ianuarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. x/2019, încalcă efectul pozitiv al autorității de lucru judecat a Deciziei nr. 681 din 15 mai 2008, pronunțată de Curtea de Apel Suceava secția de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. x/2007.

În motivarea cererii revizuenții au susținut că, în calitate de consilieri juridici în cadrul aparatului propriu al Primăriei Municipiului Fălticeni, au beneficiat de sporul de mobilitate și confidențialitate în temeiul Deciziei nr. 681 din 15 mai 2008, pronunțată de Curtea de Apel Suceava secția de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. x/2007, spor care le-a fost acordat lunar, de la data pronunțării deciziei și până în luna august 2019, dată la care salariul le-a fost diminuat cu 30%, ca urmare a neacordării sporului obținut prin hotărâre judecătorească. În aceste condiții, pentru perioada ulterioară lunii august 2019, au formulat acțiune prin care au solicitat obligarea pârâtului la acordarea respectivelor drepturi salariale, acțiunea fiind respinsă prin Sentința nr. 18 din 16 ianuarie 2020 a Tribunalului Suceava, pronunțată în Dosarul nr. x/2019, definitivă prin Decizia nr. 28 din 13 ianuarie 2021 a Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal.

Cererea de revizuire a fost formulată în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., rațiunea acestui motiv de revizuire constând în necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului autorității de lucru judecat, când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți.

Așa cum s-a reținut în jurisprudența Completului de 5 judecători (cu titlu de exemplu, Deciziile nr. 329/2017, nr. 120/2019, nr. 44/2020, nr. 114/2021, nr. 118/2021, nr. 286/2021, nr. 146/2022), în ipoteza cererii de revizuire pentru hotărâri definitive potrivnice, este necesar ca, în litigiul în care a fost pronunțată ultima hotărâre (în speță, decizia a cărei revizuire se cere), să nu fi fost invocată autoritatea de lucru judecat decurgând dintr-o hotărâre anterioară ori, deși a fost invocată, instanța să fi omis a se pronunța asupra acestei excepții.

În cauză, în acord cu instanța de revizuire, se reține că această condiție de admisibilitate a revizuirii nu este îndeplinită, întrucât, prin decizia a cărei revizuire se solicită, Decizia nr. 28 din 13 ianuarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. x/2019, a fost analizată autoritatea de lucru judecat a Deciziei nr. 681 din 15 mai 2008, pronunțată de Curtea de Apel Suceava secția de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. x/2007, care a fost invocată, pe cale de excepție, chiar de către recurenții A. și B.

Contrar celor susținute în recurs, neîndeplinirea triplei identități de părți, obiect și cauză nu a fost reținută de instanța de revizuire, ci a fost constatată prin Decizia nr. 28 din 13 ianuarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. x/2019, în analiza autorității de lucru judecat a Deciziei nr. 681 din 15 mai 2008, pronunțată de Curtea de Apel Suceava secția de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. x/2007.

De asemenea, contrar susținerilor din recurs referitoare la depășirea limitelor învestirii instanței, se constată că instanța de revizuire nu a analizat fondul cauzei, ci a evidențiat, în considerentele hotărârii pronunțate, argumentele din Decizia nr. 28 din 13 ianuarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. x/2019, referitoare la analiza autorității de lucru judecat.

Sub acest aspect, se reține că, subsumat analizei din perspectiva constituționalității a motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Curtea Constituțională a statuat că "în ipoteza în care constată existența motivului de revizuire prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 (...), instanța competentă să soluționeze cererea de revizuire nu examinează temeinicia hotărârii atacate și nu decide care dintre hotărârile potrivnice în discuție este cea judicioasă, ci se rezumă la a anula ultima hotărâre cu privire la care constată că nesocotește autoritatea de lucru judecat a hotărârii anterioare. Pentru a decide astfel, instanța se pronunță asupra identității de părți, obiect și cauză în procesele soluționate prin hotărârile comparate, care indică încălcarea autorității de lucru judecat a celei mai întâi pronunțate. Or, în verificarea existenței triplei identități menționate, nu este necesar ca instanța care soluționează cererea de revizuire să analizeze considerentele pe care instanțele și-au fondat soluțiile pronunțate, ci soluția pronunțată și impusă prin dispozitivul hotărârilor" (Decizia Curții Constituționale nr. 416 din 22 septembrie 2022, parag. 35).

Or, atât prin criticile din revizuire, cât și prin cele din prezentul recurs, recurenții-revizuenți, nemulțumiți fiind de decizia a cărei revizuire se cere și de considerentele pe care aceasta se sprijină, sub aspectul autorității de lucru judecat a Deciziei nr. 681 din 15 mai 2008, pronunțată de Curtea de Apel Suceava secția de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. x/2007, tind să repună în discuție și să obțină o rejudecare a litigiului soluționat prin hotărâre definitivă, opțiune contrară principiului res judicata și care excedează cadrul revizuirii întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Contrar susținerilor din recurs, se reține că instanței de revizuire nu îi este permis să se transforme în instanță de recurs și nu îi este permis să cenzureze modalitatea în care o altă instanță a dat efect sau nu autorității de lucru judecat. Odată ce o instanță s-a pronunțat asupra acestui aspect, infirmarea unei astfel de soluții se poate face numai într-o cale de atac de reformare, iar nu pe calea revizuirii - cale de atac extraordinară, de retractare, nedevolutivă - formulate în baza art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., în cadrul căreia instanța de revizuire nu este chemată să cenzureze o judecată anterioară, astfel cum se solicită, în fapt, în prezenta în cauză.

În consecință, nefiind identificate motive de reformare în sensul art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în temeiul art. 496 din C. proc. civ., va fi respins, ca nefondat, recursul ce formează obiectul analizei în prezenta cauză.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de A. și B. împotriva Deciziei nr. 1096 din 24 februarie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție secția de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. x/2021.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 24 octombrie 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2021-05-17
0,96
ÎCCJ, Decizia nr. 188/2021
. 426/2019 a Curții de Apel Suceava, anularea acesteia și trimiterea cauzei, spre rejudecare, potrivit art. 513 alin. (4) C. proc. civ. Prin memoriul depus la 19 decembrie 2019, revizuenta a susținut că Decizia nr. 426/2019 și Decizia nr. 2
ÎCCJ 2021-12-06
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 363/2021
ție este învestit, în temeiul art. 513 alin. (6) din C. proc. civ., cu recursul declarat împotriva hotărârii pronunțate de o secție civilă a Înaltei Curți, prin care a fost respinsă o cerere de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509
ÎCCJ 2021-12-06
0,95
ÎCCJ, Decizia nr. 362/2021
Înaltei Curți de Casație și Justiție este învestit, în temeiul art. 513 alin. (6) din C. proc. civ., cu recursul declarat împotriva hotărârii pronunțate de o secție civilă a Înaltei Curți, prin care a fost respinsă o cerere de revizuire înt
ÎCCJ 2023-04-24
0,95
ÎCCJ, Decizia nr. 93/2023
Ședința publică din data de 24 aprilie 2023 Asupra recursului de față; Din examinarea actelor cauzei, constată următoarele: 1. Hotărârea pronunțată în revizuire Prin Decizia nr. 3885 din 13 septembrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2021,
ÎCCJ 2018-03-15
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1128/2018
astfel contrarii soluției de admitere a excepției de nelegalitate a Deciziei nr. 3/08.01.2008 emisă de D.A.D.R. Suceava cuprinsă în dispozitivul sentinței nr. 545 din data de 12.04.2017, definitivă potrivit deciziei nr. 2021/14 decembrie 20
Sursă