CINTIMEA DECIZIE PARȚIONALĂ PRIVIND ADMINISIBILITATEA cererii nr. 9351/03 de Valentin Petrov FILIPOV împotriva Bulgariei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A Cincea Secțiune), care a stat la 25 septembrie 2007 în calitate de Cameră compusă din: Președintele Lorenzen, dna Botoucharova Jungwiert Maruste Borrego Borrego, dna Jaeger Villiger, judecători și dna C. Westerdiek Având în vedere cererea depusă la 11 martie 2003, având în vedere deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTELE Reclamantul, dl Valentin Petrov Filipov, este un național bulgar care s-a născut în 1967 și trăiește în Dobrich. La 14 martie 1997, Curtea Regională Dobrich a condamnat reclamantul pentru două crime agravate (art. 116 din Codul Penal) comis la 24 octombrie 1990 și 14 iulie 1992. Acesta a impus o condamnare la închisoarea pe viață, deoarece a considerat acest lucru mai liniștit decât pedeapsa de moarte. La o dată neespecificată, reclamantul a apelat împotriva hotărârii. Condamnarea reclamantului a fost confirmată la 23 octombrie 1998 de Curtea de Apel Varna. În acțiunea, reclamantul a fost asistat de un avocat numit de instanță. La 4 noiembrie 1998, reclamantul a depus un recurs în casație. Într-o hotărâre finală din 4 mai 1999, Curtea Supremă de Cassare a susținut în întregime condamnarea reclamantului. Reclamantul a fost din nou asistat de un avocat numit de instanță. Condițiile de detenție în închisoarea Varna Reclamantul a susținut că, în cursul procedurii penale, el a fost reținut de la 25 octombrie 1990 la 11 noiembrie 1991 și apoi de la 23 iulie 1992 la închisoarea Varna în condiții inadecvate. La observațiile sale (a) el a fost ținut într-o celulă care măsoară două cu patru metri cu patru alți deținuți; (b) majoritatea celorlalți deținuți a fumat în timp ce nu a fumat; (c) igiena era inadecvată; (e) accesul la toaletă era posibil doar de trei ori pe zi, în timp ce, în restul zilei, deținuții trebuiau să folosească o găleată; (f) el a putut doar să se baieze o dată pe două săptămâni cu apă rece; (g) nu erau disponibile activități speciale de recreere; și (h) contactele sale cu lumea exterioară erau restrânse. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 3 din Convenție că a fost supus unui tratament inuman sau degradant în timp ce a fost reținut la închisoarea Varna. Reclamantul s-a plâns, în baza articolelor 6, 13 și 17 din Convenție, de presupusa lipsă de echitate a procedurii penale împotriva lui. În special, el a susținut că nu i s-a dat posibilitatea de a se apăra în mod adecvat, că avocatul său l-a păcălit, că, de la început, autoritățile și instanțele l-au considerat vinovat, că autoritățile judecătorești au forțat martori să dea declarații false sau inexacte și că nu a fost autorizat să participe la procedurile dinainte de Curtea Supremă de casă. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 7 din Convenție că instanțele interne i-au impus o condamnare la viață, care nu a fost prevăzută în temeiul legislației naționale în momentul în care infracțiunile, pentru care a fost considerat vinovat, au fost comise. Reclamantul s-a plâns, în temeiul articolului 3 din Convenție, că a fost supus unui tratament inuman sau degradant ca urmare a reținut la închisoarea Varna în condițiile de detenție care se presupune inadecvate, care prevede: „Nimeni nu poate fi supus la tortură sau la tratamente sau pedepsei inumane sau degradante.” În măsura în care plângerea de mai sus se referă la perioada după 7 septembrie 1992, data intrării în vigoare a Convenției în ceea ce privește Bulgaria, Curtea consideră că nu poate determina, pe baza dosarului, admisibilitatea acestei plângeri și că, prin urmare, este necesar, în conformitate cu art. 54 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul Curții, să anunțe această parte a cererii guvernului contestat. Restul plângerilor reclamantului Curtea a examinat restul plângerilor reclamantei, astfel cum a fost depuse de el. Cu toate acestea, având în vedere toate materialele în posesia sa, și în măsura în care chestiunile reclamate erau în competența sa, Curtea constată că acestea nu dezvăluie nicio apariție a unei încălcări a drepturilor și libertăților prevăzute în Convenția sau în Protocolurile sale. Rezultă că această parte a cererii trebuie respinsă ca fiind, vădit nefondată, în conformitate cu art. 35 §§ 3 și 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să suspende examinarea plângerii reclamantului privind condițiile de detenție la închisoarea Varna; declara restul cererii inadmisibilă. Claudia Westerdiek Peer Președintele grefierului Lorenzen
Application no. 9351/03
by Valentin Petrov FILIPOV
against Bulgaria
The European Court of Human Rights (Fifth Section), sitting on 25
September 2007 as a Chamber composed of:
Mr
P.
Lorenzen
,
President
,
Mrs
S.
Botoucharova
,
Mr
K.
Jungwiert
,
Mr
R.
Maruste
,
Mr
J.
Borrego Borrego
,
Mrs
R.
Jaeger
,
Mr
M.
Villiger,
judges
,
and Mrs C.
Westerdiek
,
Section Registrar
,
Having regard to the above application lodged on 11 March 2003,
Having deliberated, decides as follows:
The applicant, Mr Valentin Petrov Filipov, is a Bulgarian national who was born in 1967 and lives in Dobrich.
A.
The circumstances of the case
The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows.
1.
The criminal proceedings
On 14 March 1997 the Dobrich Regional Court convicted the applicant for two aggravated murders (Article 116 of the Criminal Code) committed on 24 October 1990 and 14 July 1992. It imposed a sentence of life imprisonment as it considered this to be more lenient than the death penalty. On an unspecified date the applicant appealed against the judgment.
The applicant’s conviction was upheld on 23 October 1998 by the Varna Court of Appeals. In the proceedings the applicant had been assisted by a court-appointed lawyer.
On 4 November 1998 the applicant filed a cassation appeal.
In a final judgment of 4 May 1999 the Supreme Court of Cassation upheld the conviction of the applicant in its entirety. The applicant had once again been assisted by a court-appointed lawyer.
2.
The conditions of detention in Varna prison
The applicant maintained that in the course of the criminal proceedings he had been detained from 25 October 1990 to 11 November 1991 and then from 23 July 1992 onwards at the Varna prison in conditions which were inadequate. Upon his submissions (a) he was held in a cell measuring two by four meters with up to four other detainees; (b) most of the other detainees smoked while he did not; (c) hygiene was inadequate; (e) access to the toilet was possible only three times a day while during the rest of the day detainees had to use a bucket; (f) he could only bathe once a fortnight with cold water; (g) no special recreational activities were available; and (h) his contacts with the outside world were restricted.
1.
The applicant complained under Article 3 of the Convention that he was subjected to inhuman or degrading treatment while being detained at the Varna prison.
2.
The applicant complained, relying on Articles 6, 13 and 17 of the Convention, of the alleged lack of fairness of the criminal proceedings against him. In particular, he claimed that he was not given the opportunity to adequately defend himself, that his lawyer tricked him, that from the outset the authorities and the courts treated him as being guilty, that the prosecuting authorities forced witnesses to give false or inaccurate statements and that he was not allowed to participate in the proceedings before the Supreme Court of Cassation.
3.
The applicant complained under Article 7 of the Convention that the domestic courts imposed a sentence of life imprisonment on him, which was not provided for under national law at the time the offences, for which he had been found guilty, had been committed.
A.
Complaint regarding the allegedly inhuman or degrading conditions of detention
The applicant complained under Article 3 of the Convention that he was subjected to inhuman or degrading treatment as a result of having been detained at the Varna prison in allegedly inadequate conditions of detention which provides:
“No one shall be subjected to torture or to inhuman or degrading treatment or punishment.”
In so far as the above complaint concerns the period after 7 September 1992, the date of the Convention’s entry into force in respect of Bulgaria, the Court considers that it cannot, on the basis of the case file, determine the admissibility of this complaint and that it is therefore necessary, in accordance with Rule 54 § 2 (b) of the Rules of Court, to give notice of this part of the application to the respondent Government.
B.
The remainder of the applicant’s complaints
The Court has examined the remainder of the applicant’s complaints as submitted by him. However, in the light of all the material in its possession, and in so far as the matters complained of were within its competence, the Court finds that they do not disclose any appearance of a violation of the rights and freedoms set out in the Convention or its Protocols.
It follows that this part of the application must be rejected as being manifestly ill-founded, pursuant to Article 35 §§ 3 and 4 of the Convention.
For these reasons, the Court unanimously
Decides
to adjourn
the examination of the applicant’s complaint concerning the conditions of detention at the Varna prison;
Declares
the remainder of the application inadmissible.
Claudia
Westerdiek
Peer
Lorenzen
Registrar
President