ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție

Sursă originală

ÎCCJ 08.12.2022

ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE

08.12.2022

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2022
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 08 decembrie 2022

Asupra recursului în casație de față:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 2/12.01.2022, Tribunalul Călărași a dispus, printre altele:

În baza art. 367 alin. (1) și (2) din C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (1) din C. pen. și art. 43 alin. (5) din C. pen. și cu aplic. art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat.

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 4 ani.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., a interzis inculpatului exercitarea acelorași drepturi ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea 143/2000, cu aplic art. 35 alin. (1) din C. pen., cu aplic art. 41 alin. (1) din C. pen. și art. 43 alin. (5) din C. pen. și cu aplic art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 6 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc și de mare risc.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., a interzis inculpatului exercitarea acelorași drepturi ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 38 alin. (1) din C. pen., a constatat că cele două infracțiuni pentru care inculpatul a fost condamnat prin prezenta sentință au fost săvârșite în condițiile concursului real de infracțiuni.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., a contopit potrivit regulilor concursului de infracțiuni cele două pedepse de 5 ani și 6 ani închisoare aplicate prin prezenta sentință și a aplicat pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor obligatoriu de 1 an și 8 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute în regim de detenție pedeapsa rezultantă de 7 ani și 8 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară cea mai grea constând în a interzicerea exercitării drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 4 ani, ce va fi executată după executarea pedepsei principale.

În baza art. 45 alin. (5) din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie rezultantă cu același conținut, ce urmează a fi executată de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei cu închisoarea.

În baza art. 72 din C. pen., din pedeapsa rezultantă aplicată s-a scăzut durata cât inculpatul a fost arestat preventiv, începând cu data de 24.05.2021 la zi.

În baza art. 399 alin. (1) din C. proc. pen., a menținut măsura arestării preventive a inculpatului A..

Pentru a hotărî în acest sens, prima instanță a reținut, printre altele, că raportat la elementele de fapt expuse, că declarațiile date de inculpați prin care au recunoscut săvârșirea faptelor imputate prin rechizitoriu, alături de probatoriul administrat în faza de urmărire penală pe care inculpații și l-au însușit în totalitate în fața instanței conduc, dincolo de orice îndoială rezonabilă, la concluzia că inculpații A., B., C., D., E., F., G., H. și I. au săvârșit cu vinovăția prevăzută de lege infracțiunile imputate prin rechizitoriu.

Astfel, în drept, s-a apreciat că fapta recunoscută de inculpatul A., care începând cu a doua jumătate a anului 2020 până la data de 21.04.2021, a constituit, condus și coordonat un grup infracțional organizat, în cadrul căruia, împreună cu coinculpații B., C., D., E. și H., a acționat în scopul procurării și comercializării pe raza județului Călărași de droguri de risc și mare risc întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen.

Astfel, din probatoriul administrat în faza de urmărire penală, având în vedere și declarațiile date de inculpați în fața instanței, a rezultat că rețeaua de trafic de droguri de risc și mare risc ce face obiectul prezentei cauze s-a constituit din inițiativa inculpatului A., acesta având rolul de coordonator și finanțator al activității de procurare a drogurilor de mare risc, activitate realizată prin intermediul inculpatului C.. De asemenea, a rezultat din probe dincolo de orice îndoială rezonabilă că acest inculpat a avut și rolul de coordonator al palierului de distribuție aflat în imediata sa apropiere, palier format din mai multe persoane, dintre care în prezenta cauză sunt judecați inculpații B., D. și C., acești inculpați acționând sub coordonarea directă a inculpatului A..

Totodată, grupul central constituit în jurul inculpatului A., cu știința acestuia și, uneori la ordinul său, a procedat la extinderea rețelei de distribuire a drogurilor de risc și mare risc către utilizatorii finali, prin atragerea în această activitate a altor persoane aflate pe un palier de distribuție inferior (intermediari), precum inculpații E. sau H., așa cum a rezultat din declarațiile martorilor audiați în faza de urmărire penală.

Tot din probele dosarului, în special din declarațiile martorilor direcți și interceptările convorbirilor telefonice, a rezultat că membrii rețelei comunicau conspirat între ei și cu terții distribuitori sau consumatori, prin mai multe conturi de pe rețelele de socializare sau aplicații cu criptare end-to-end, pentru a evita interceptarea, aspecte ce relevă o specializare infracțională ridicată și cunoștințe avansate despre modul de funcționare a mijloacelor tehnice folosite.

Scopul în care a fost constituit grupul infracțional organizat a rezultat fără urmă de îndoială din numeroasele acte materiale de trafic de droguri de mare risc (în special cocaină) și de risc (canabis) efectuate de membrii grupului în colaborare între ei și cu inculpatul A..

Întrucât pentru infracțiunea de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, constând în distribuirea de droguri de mare risc (cocaină) care a intrat în scopul constituirii și funcționării acestui grup pedeapsa prevăzută de lege are un maxim special de 12 ani, la încadrarea juridică a faptei s-a reținut de către parchet în mod corect și incidența disp. art. 367 alin. (2) din C. pen., care incriminează forma agravată a infracțiunii prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen.

De asemenea, în mod corect s-a reținut de către parchet cu privire la situația acestui inculpat că la momentul săvârșirii faptei inculpatul A. se afla într-o stare de recidivă, având în vedere mențiunile din cazierul judiciar al acestuia aflat la dosar instanță.

Astfel, din înscrisul menționat a rezultat că inculpatul a suferit multiple condamnări cu executarea pedepsei în regim de detenție pentru săvârșirea unor infracțiuni intenționate pentru care pedepsele aplicate îndeplinesc condițiile primului termen al recidivei, iar din ultima pedeapsă executată inculpatul a fost eliberat la termen la 29.10.2017.

Întrucât între pedepsele aplicate inculpatului prin hotărârile de condamnare succesive se regăsesc și pedepse care depășesc durata de 2 ani închisoare, s-a constatat că la momentul debutului activității infracționale din prezenta cauză nu era împlinit termenul de reabilitare prev. de art. 166 alin. (1) lit. a) din C. pen., astfel că inculpatul se afla în stare de recidivă postexecutorie.

În consecință s-au reținut ca incidente la încadrarea juridică a infracțiunii analizate și dispozițiile art. 41 alin. (1) din C. pen., urmând ca la stabilirea limitelor de pedeapsă să se facă aplicarea disp. art. 43 alin. (5) din C. pen. privind regimul juridic aplicabil în cazul recidivei postexecutorii.

Cu caracter favorabil inculpatului s-a reținut la stabilirea limitelor de pedeapsă beneficiul rezultat din disp. art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., întrucât acesta, pe baza recunoașterii faptelor și însușirii probatoriului, a fost judecat în procedura simplificată de recunoaștere a învinuirii.

Făcând aplicarea succesivă în această ordine a dispozițiilor menționate referitoare la cauzele de atenuare (art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.) și agravare a pedepsei (art. 43 alin. (5) din C. pen.) la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea prev. de art. 367 alin. (1) și (2) din C. pen., instanța a condamnat inculpatul și a aplicat acestuia o pedeapsă cuprinsă între limitele astfel obținute, respectiv de la 3 la 10 ani închisoare.

Aplicând criteriile prev. de art. 74 din C. pen. la circumstanțele de fapt ale cauzei și cele personale ale inculpatului, instanța a apreciat că o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de prev. de art. 367 alin. (1) și (2) din C. pen., cu aplic art. 41 alin. (1) din C. pen. și art. 43 alin. (5) din C. pen. și cu aplic art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. reprezintă un echivalent echitabil pentru amploarea și gravitatea contribuției concrete a inculpatului la activitatea grupului infracțional, pedeapsa stabilită având o durată apreciată de instanță ca echitabilă și suficientă pentru a conduce la reeducarea acestuia.

La stabilirea acestei pedepse s-a avut în vedere sub aspectul circumstanțelor referitoare la faptă, în primul rând, rolul inculpatului de inițiator, conducător și coordonator al grupului infracțional organizat, acesta având o poziție centrală și supraordonată în rețeaua de trafic de droguri atât în ce privește activitățile de procurare a substanțelor interzise, cât și în ceea ce privește organizarea și coordonarea palierelor stratificate de distribuție a acestor substanțe.

De asemenea, s-a avut în vedere modul conspirat și compartimentat pus la punct de inculpat în care a funcționat rețeaua de distribuție organizată și condusă de acesta, aceste aspecte relevând o experiență bogată în astfel de activități clandestine ilicite.

La circumstanțierea reală a faptei s-a mai reținut și faptul că rezultă clar din probe că rețeaua compartimentată coordonată și condusă de inculpat a desfășurat o activitate susținută pe o perioadă relativ lungă de timp, orientându-se și obținând venituri consistente în principal din activitatea de distribuire către dealeri inferiori sau consumatori direcți de droguri de mare risc precum cocaina, distribuirea drogurilor de risc, precum canabisul, având un rol subsidiar, această activitate fiind desfășurată cu știința inculpatului la periferia grupului.

Cu referire la circumstanțele personale ale inculpatului, s-au reținut la stabilirea pedepsei antecedentele penale bogate rezultate din cazierul judiciar al acestuia, dintr-un calcul sumar, rezultând, că inculpatul a fost condamnat începând cu anul 2003 până la acest moment pentru infracțiuni de natură diferită, săvârșite inclusiv cu violență, la pedepse cumulate de peste 10 ani închisoare, executând o parte consistentă dintre acestea în regim de detenție. Cu toate acestea, inculpatul, deși a fost arestat preventiv de mai multe ori inclusiv după eliberarea în anul 2017 din executarea ultimei pedepse, nu a înțeles să-și corijeze comportamentul și să-și caute mijloace licite de asigurare a existenței. Aceste aspecte au îndreptățit instanța să considere că inculpatul manifestă un dispreț profund pentru normele de conviețuire socială și lege, aspecte ce justifică, de asemenea, aplicarea unei pedepse consistente care să fie executată în regim de detenție.

Aceste constatări privind trecutul infracțional bogat și relativ recent al acestui inculpat au îndreptățit instanța să înlăture probele în circumstanțiere propuse de acest inculpat, precum și să considere neîntemeiată solicitarea apărătorului inculpatului de coborâre a pedepsei sub limitele speciale prevăzute de lege, neexistând vreun motiv pertinent pentru a se reține circumstanțe atenuante judiciare pentru inculpatul A..

Cu toate acestea, instanța nu a aplicat inculpatului A. o pedeapsă apropiată de maximul special de 10 ani închisoare, deși ar fi putut să se orienteze astfel, reținând totuși în favoarea acestuia atitudinea relativ sinceră și cooperantă pe parcursul urmăririi penale, atitudinea sinceră manifestată în fața instanței, precum și faptul că din probele dosarului nu a rezultat o orientare a grupului infracțional condus de inculpat către activitatea de distribuire de droguri de mare risc către persoane vulnerabile din categoria minorilor.

Având în vedere și că potrivit dispoziției de incriminare a infracțiunii prev. de art. 367 alin. (1) și (2) din C. pen., aplicarea pedepsei complementare este obligatorie, instanța, făcând aplicarea art. 67 alin. (2) din C. pen., a apreciat că în privința inculpatului A. se impune aplicarea, pe lângă pedeapsa închisorii și a pedepsei complementare prevăzută de disp. art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen., constând în interzicerea exercitării drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 4 ani.

A arătat că faptele recunoscute de inculpatul A., constând în aceea că în perioada de funcționare a grupului infracțional organizat descris anterior, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, la scurte intervale de timp, a procurat și comercializat direct și prin intermediul celorlalți membrii ai grupării cu rol în vânzarea directă în cadrul grupului infracțional, mai multe cantități de droguri de risc și de mare risc, în speță cocaină și cannabis, după cum urmează:

- actul material din 17.12.2020 (vânzare a 5 doze de cocaină prin intermediul lui D.);

- actul material din 22.12.2020 (vânzare a 5 doze de cocaină prin intermediul lui D.);

- actul material din 25.01.2021 (vânzare a 3 grame de cannabis prin intermediul lui H.);

- actul material din 28.01.2021 (vânzare a 4 doze de cannabis prin intermediul lui H.);

- actul material din 17.02.2021 (vânzare a 2 doze de cocaină prin intermediul lui C.);

- actul material din 25.01.2021 (vânzare a 2 doze de cocaină prin intermediul lui B.);

- actul material din 28.01.2021 (vânzare a 2 doze de cocaină prin intermediul lui J.);

- actul material din 02.02.2021 (vânzare a 1 doză de cocaină prin intermediul lui E.);

- actul material din 03.02.2021 (vânzare a 1 doză de cocaină prin intermediul lui E.);

- actul material din 17.02.2021 (vânzare a 1 doză de cocaină prin intermediul lui K. și J.);

- actul material din 17.02.2021 (vânzare a 1 doză de cocaină prin intermediul lui K.);

- actul material din 08.04.2021 (vânzare a 2 doze de cocaină prin intermediul lui E.);

- actul material din data de 21.04.2021 de deținere a cantității de 9,39 grame cocaină pulbere în vederea comercializării prin inculpatul C. și 2 comprimate MDMA (drog de mare risc) prin inculpatul B., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de "trafic de droguri de risc și de mare risc" prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea 143/2000, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (13 acte materiale).

În mod corect s-a reținut la încadrarea juridică a faptei săvârșirea unei singure infracțiuni continuate de trafic de droguri prev. de art. (1) și (2) din Legea 143/2000, cu aplic art. 35 din C. pen., iar nu a două infracțiuni distincte, având în vedere interpretarea cu caracter obligatoriu dată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin DECIZIA nr. 3 din 28 februarie 2017 referitoare la dispozițiile art. 2 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările și completările ulterioare, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 259 din 13 aprilie 2017 prin care s-a stabilit că "În interpretarea dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările și completările ulterioare, săvârșirea, în aceeași împrejurare, a unei singure acțiuni dintre cele enumerate în alin. (1) al acestui articol, care are ca obiect atât droguri de risc, cât și droguri de mare risc, reprezintă o infracțiune simplă, ca formă a unității naturale de infracțiune, prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din același act normativ".

Pentru motivele arătate anterior la momentul analizării încadrării juridice a infracțiunii prev. de art. 367 alin. (1) și (2) din C. pen. în privința aceluiași inculpat, s-a reținut incidența în cauză și la încadrarea juridică a infracțiunii de trafic de droguri prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 a dispozițiilor art. 41 alin. (1) din C. pen. referitoare la recidiva postexecutorie și s-a făcut aplicarea în ordine a disp. art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. și a art. 43 alin. (5) din C. proc. pen., dispunându-se condamnarea inculpatului A. și aplicarea unei pedepse între 5 ani și 12 ani închisoare.

În aceste limite, făcând aplicarea dispozițiilor privitoare la individualizarea pedepsei prev. de art. 74 din C. pen. și reținând aceleași criterii de individualizare expuse anterior aplicabile mutatis mutandis și în cazul infracțiunii de trafic de droguri de risc și mare risc - scop al grupului infracțional - instanța a aplicat inculpatului A. o pedeapsă cu un cuantum mediu de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea 143/2000, cu aplic art. 35 alin. (1) din C. pen., cu aplic art. 41 alin. (1) din C. pen. și art. 43 alin. (5) din C. pen. și, cu aplic art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.

De asemenea, pentru aceleași motive și criterii de individualizare, instanța, având în vedere că, potrivit textului de incriminare a infracțiunii pedeapsa complementară e obligatorie, a aplicat inculpatului pe lângă această pedeapsă principală și pedeapsa complementară prevăzută de disp. art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen., constând în interzicerea exercitării drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 4 ani.

Întrucât inculpatul a săvârșit infracțiunile menționate anterior prin acte de executare distincte înainte de a fi condamnat pentru vreuna dintre ele, în baza art. 38 alin. (1) din C. pen., instanța a constatat că cele două infracțiuni pentru care inculpatul a fost condamnat prin prezenta sentință au fost săvârșite în condițiile concursului real de infracțiuni.

Totodată, întrucât pe lângă fiecare dintre pedepsele principale din componența concursului au fost aplicate și pedepse complementare, s-a făcut aplicarea disp. art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen. și s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară cea mai grea, constând în interzicerea exercitării drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 4 ani, pedeapsă care să fie executată după executarea pedepsei principale.

Întrucât inculpatul s-a aflat sub imperiul unor măsuri preventive privative de libertate pe parcursul urmăririi penale și judecății în prezenta cauză, instanța a făcut aplicarea disp. art. 72 din C. pen., astfel că din pedeapsa rezultantă aplicată va deduce durata cât inculpatul a fost arestat preventiv, începând cu data de 24.05.2021 la zi.

La momentul pronunțării prezentei hotărâri, inculpatul se află sub măsura arestării preventive.

Analizând din perspectiva disp. art. 399 alin. (1) din C. proc. pen. legalitatea și temeinicia acestei măsuri, instanța a apreciat că se mențin pe deplin motivele pentru care s-a constatat anterior că această măsură este în continuare necesară și proporțională, având în vedere gravitatea faptelor imputate inculpatului și circumstanțele personale ale acestuia pentru care s-a pronunțat o hotărâre de condamnare în primă instanță.

De asemenea, instanța a apreciat că măsura preventivă este în continuare necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, cu atât mai mult cu cât împotriva inculpatului s-a pronunțat o pedeapsă cu închisoarea cu executare în regim de detenție, ceea ce face ca o astfel de măsură preventivă să fie necesară și pentru a împiedica sustragerea inculpatului de la executarea acesteia.

Prin decizia penală nr. 1077/A din 21.07.2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în baza art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., a respins, ca nefondate, apelurile declarate de către inculpații A., și alții, împotriva sentinței penale nr. 2/12.01.2022, pronunțată de Tribunalul Călărași, secția Penală în dosarul nr. x/2021.

În baza art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., a admis apelurile declarate de către Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, și alții, împotriva sentinței penale nr. 2/12.01.2022, pronunțată de Tribunalul Călărași, secția Penală în dosarul nr. x/2021.

A desființat în parte sentința penală apelată și rejudecând:

Cu privire la inculpatul A.:

A descontopit pedeapsa principală rezultantă de 7 ani și 8 luni închisoare în componentele sale, respectiv pedeapsa de 5 ani închisoare, pedeapsa de 6 ani închisoare și sporul de pedeapsă de 1 an și 8 luni închisoare.

În baza art. 367 alin. (1) și (2) din C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (1) din C. pen. și art. 43 alin. (5) din C. pen. și cu aplic. art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., a condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 6 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., a interzis inculpatului exercitarea acelorași drepturi ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea 143/2000, cu aplic art. 35 alin. (1) din C. pen., cu aplic art. 41 alin. (1) din C. pen. și art. 43 alin. (5) din C. pen. și cu aplic art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 8 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc și de mare risc.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen. a interzis inculpatului exercitarea acelorași drepturi ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 38 alin. (1) rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., a contopit cele două pedepse stabilite anterior și a aplicat pedeapsa cea mai grea de 8 ani, la care a adăugat un spor de o treime (2 ani) din cealaltă pedeapsă, astfel încât inculpatul A. să execute în final pedeapsa de 10 ani închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară cea mai grea, constând în interzicerea exercitării drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 4 ani, ce va fi executată după executarea pedepsei principale.

În baza art. 422 din C. proc. pen. rap. la art. 72 alin. (1) din C. pen., a dedus din pedeapsă durata arestării preventive de la data de 24.05.2021 la zi.

A menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate care nu contravin prezentei decizii.

Pentru a hotărî în acest sens, instanța de apel a reținut că, în ceea ce îl privește pe inculpatul A., apelul Ministerului Public este fondat, și s-a dispus majorarea pedepselor, pe cale de consecință fiind apreciat, ca nefundat, apelul inculpatului, care a solicitat reducerea pedepselor.

Acțiunile inculpatului în cadrul grupului și rolul acestuia de conducător și coordonator al celorlalți inculpați implicați în activitatea acestuia au rezultat din probatoriul existent la dosarul cauzei. Rețeaua de trafic de droguri de risc și mare risc ce face obiectul prezentei cauze s-a constituit din inițiativa inculpatului A., acesta având rolul de coordonator și finanțator al activității de procurare a drogurilor de mare risc, activitate realizată prin intermediul inculpatului C.. De asemenea, a rezultat din probe dincolo de orice îndoială rezonabilă că acest inculpat a avut și rolul de coordonator al palierului de distribuție aflat în imediata sa apropiere, palier format din mai multe persoane, dintre care în prezenta cauză sunt judecați inculpații B., D. și C., acești inculpați acționând sub coordonarea directă a inculpatului A..

Totodată, inculpatul a suferit mai multe condamnări cu executarea pedepsei în regim de detenție pentru săvârșirea unor infracțiuni intenționate pentru care pedepsele aplicate îndeplinesc condițiile primului termen al recidivei (sentința penală nr. 71/2015 a Judecătoriei Călărași), iar din ultima pedeapsă executată inculpatul a fost eliberat la termen la 29.10.2017.

S-a avut în vedere rolul inculpatului de inițiator, conducător și coordonator al grupului infracțional organizat, acesta având o poziție centrală și supraordonată în rețeaua de trafic de droguri atât în ce privește activitățile de procurare a substanțelor interzise, cât și în ceea ce privește organizarea și coordonarea palierelor stratificate de distribuție a acestor substanțe.

La circumstanțierea reală a faptei s-a reținut și faptul că rezultă clar din probe că rețeaua compartimentată coordonată și condusă de inculpat a desfășurat o activitate susținută pe o perioadă relativ lungă de timp, orientându-se și obținând venituri consistente în principal din activitatea de distribuire către dealeri inferiori sau consumatori direcți de droguri de mare risc, precum cocaina, distribuirea drogurilor de risc, precum canabisul având un rol subsidiar, această activitate fiind desfășurată cu știința inculpatului la periferia grupului.

Cu referire la circumstanțele personale ale inculpatului, s-au avut în vedere antecedentele penale, dintr-un calcul sumar, rezultând că inculpatul a fost condamnat începând cu anul 2003 până la acest moment pentru infracțiuni de natură diferită, săvârșite inclusiv cu violență, executând o parte consistentă dintre acestea în regim de detenție. Cu toate acestea, inculpatul, deși a fost arestat preventiv de mai multe ori inclusiv după eliberarea în anul 2017 din executarea ultimei pedepse, nu a înțeles să-și corijeze comportamentul și să-și caute mijloace licite de asigurare a existenței. Aceste aspecte a îndreptățit instanța să considere că inculpatul manifestă un dispreț profund pentru normele de conviețuire socială și lege, aspecte ce justifică, de asemenea, aplicarea unei pedepse consistente care să fie executată în regim de detenție.

Atitudinea sinceră manifestată de acesta în cursul judecății a fost valorificată prin aplicarea dispozițiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.. În consecință, Curtea a majorat pedepsele către mediul intervalului sancționator - la 6 ani pentru infracțiunea prev. de art. 367 din C. pen. și la 8 ani pentru infracțiunea prev. de art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000.

Împotriva hotărârii instanței de apel a formulat cerere de recurs în casație inculpatul A..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală la data de 13.10.2022, când s-a stabilit termen la data de 24.11.2022, pentru examinarea în cameră de consiliu a admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație, conform art. 440 alin. (1) din C. proc. pen.

Prin cererea de recurs în casație formulată, inculpatul A. a solicitat, în esență, în temeiul art. 438 pct. 12 din C. proc. pen., admiterea recursului in casatie, considerând cĂ i s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege, ținând cont că la judecata în fond și în apel s-a prevalat de procedura simplificată, unde limitele de pedeapsa au scăzut cu 1/3. Astfel, a arătat că pedepsele aplicate de instanța de apel sunt prea mari raportat la limitele de pedeapsa prevăzute de lege pentru infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată.

A arătat, de asemenea, că i-a fost încălcat dreptul la apărare și la un proces echitabil, în raport, cu dispozițiile art. 8 din C. proc. pen., precum și în raport, cu dispozițiile art. 6 CEDO.

Prin încheierea de ședință din data de 24 noiembrie 2022, Înalta Curte a admis în principiu cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A..

Examinând decizia atacată prin prisma criticilor circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că recursul în casație declarat de inculpatul A. este nefondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 433 din C. proc. pen., în calea extraordinară a recursului în casație, Înalta Curte de Casație și Justiție verifică, în condițiile legii, conformitatea hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, iar, conform art. 447 din C. proc. pen., pe această cale se verifică exclusiv legalitatea deciziei.

Se constată, așadar, că recursul în casație este o cale extraordinară de atac, prin care sunt supuse verificării hotărâri definitive care au intrat în autoritatea de lucru judecat, însă, numai în cazuri anume prevăzute de lege și doar pentru motive de nelegalitate. Drept urmare, chestiunile de fapt analizate de instanța de fond și, respectiv, apel, intră în puterea lucrului judecat și excedează cenzurii instanței învestită cu judecarea recursului în casație.

Prin limitarea cazurilor în care poate fi promovată, această cale extraordinară de atac tinde să asigure echilibrul între principiul legalității și principiul respectării autorității de lucru judecat, legalitatea hotărârilor definitive putând fi verificată doar pentru motivele expres și limitativ prevăzute, fără ca pe calea recursului în casație să poată fi invocate și, corespunzător, să poată fi analizate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, orice încălcări ale legii, ci numai cele pe care legiuitorul le-a apreciat ca fiind importante.

Instanța de casație nu judecă procesul propriu - zis, respectiv litigiul care are ca temei juridic cauza penală, ci judecă exclusiv dacă din punct de vedere al dreptului hotărârea atacată este corespunzătoare.

Potrivit dispozițiilor art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării în cazul în care "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", cazul de casare fiind incident în situația în care pedeapsa stabilită sau aplicată este nelegală, excluzându-se criticile privind greșita individualizare. Astfel, prin "pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", legiuitorul a avut în vedere limitele de pedeapsă ce sunt prevăzute de textul de lege în raport cu încadrarea juridică și cu cauzele de atenuare sau agravare ale pedepsei ale căror incidență a fost stabilită de instanța de apel.

În stabilirea pedepsei, instanța de apel, a făcut aplicarea art. 41 alin. (1) din C. pen. și art. 43 alin. (5) din C. pen. și a art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 6 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat.

Conform art. 367 din C. pen., infracțiunea de constituire a unui grup infracșional organizat constă potrivit alin. (1) în Inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, iar alin. (2) prevede că, atunci când infracțiunea care intră în scopul grupului infracțional organizat este sancționată de lege cu pedeapsa detențiunii pe viață sau cu închisoarea mai mare de 10 ani, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

Înalta Curte reține că pentru inculpatul A. s-a reținut alin. (1) și (2) al infracțiunii prev. de art. 367 din C. pen.

Conform 396 alin. (10) din C. proc. pen., când judecata s-a desfășurat în condițiile art. 375 alin. (1), (1

) și (2), când cererea inculpatului ca judecata să aibă loc în aceste condiții a fost respinsă sau când cercetarea judecătorească a avut loc în condițiile art. 377 alin. (5) ori art. 395 alin. (2), iar instanța reține aceeași situație de fapt ca cea recunoscută de către inculpat, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime.

Reduse cu o treime, potrivit art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., limitele pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea prevăzută de art. 367 alin. (2) din C. pen. sunt cuprinse între 2 ani și 6 ani și 8 luni.

Potrivit art. 79 din C. pen.: Alin. (1) Când în cazul aceleiași infracțiuni sunt incidente două sau mai multe dispoziții care au ca efect reducerea pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită se reduc prin aplicarea succesivă a dispozițiilor privitoare la tentativă, circumstanțe atenuante și cazuri speciale de reducere a pedepsei, în această ordine; alin. (2) Dacă sunt incidente două sau mai multe dispoziții care au ca efect agravarea răspunderii penale, pedeapsa se stabilește prin aplicarea succesivă a dispozițiilor privitoare la circumstanțe agravante, infracțiune continuată, concurs sau recidivă; alin. (3) Când în cazul aceleiași infracțiuni sunt incidente una sau mai multe cauze de reducere a pedepsei și una sau mai multe cauze de majorare a pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită se reduc conform alin. (1), după care limitele de pedeapsă rezultate se majorează conform alin. (2).

Potrivit art. 43 alin. (5) din C. pen.: Dacă după ce pedeapsa anterioară a fost executată sau considerată ca executată se săvârșește o nouă infracțiune în stare de recidivă, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru noua infracțiune se majorează cu jumătate.

În acest context, Înalta Curte reține că pedeapsa de 6 ani închisoare stabilită de instanța de apel pentru infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat este în limite legale, având în vedere art. 79 alin. (3) din C. pen. enunțat mai sus, limitele legale fiind stabilite potrivit art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., respectiv limitele de pedeapsă au fost reduse cu o treime iar apoi, s-au majorat cu jumătate, deoarece s-a reținut incidența art. 43 alin. (5) din C. pen.

Totodată, instanța de apel, în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea 143/2000, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen., cu aplic art. 41 alin. (1) din C. pen. și art. 43 alin. (5) din C. pen. și cu aplic art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., a condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 8 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc și de mare risc.

Art. 36 alin. (1) din C. pen. prevede că infracțiunea continuată se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, al cărei maxim se poate majora cu cel mult 3 ani în cazul pedepsei închisorii (...).

Art. 2 alin. (1) din Legea 143/2000 prevede: Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi iar alin. (2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani și interzicerea unor drepturi.

Aplicându-se aceleași reguli prevăzut . de art. 79 alin. (3) din C. pen. urmează ca mai întâi pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea 143/2000 să fie redusă cu o treime, respectiv pedepasa prevăzută de lege ar fi între 3 ani și 4 luni și 8 ani, apoi limita maximă se majorează potrivit art. 36 alin. (1) din C. pen., respectiv 12 ani, după care se se majorează cu jumătate, deoarece s-a reținut incidența art. 43 alin. (5) din C. pen., respectiv limitele legale ar fi între 4 ani și 6 luni și 18 ani.

Prin urmare, pedeapsa de 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc și de mare risc stabilită de instanța de apel este în limite legale.

În final, în baza art. 38 alin. (1) rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., instanța de apel a contopit cele două pedepse stabilite anterior și a aplicat pedeapsa cea mai grea de 8 ani, la care a adăugat un spor de o treime (2 ani) din cealaltă pedeapsă, astfel încât inculpatul A. să execute în final pedeapsa de 10 ani închisoare.

În consecință, Înalta Curte reține că pedeapsa aplicată inculpatului de 10 ani închisoare este în limite legale.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 1 din C. proc. pen. va respinge, ca nefondat, recursul în casație formulat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 1077/A din data de 21 iulie 2022 a Curții de Apel București, secția a II-a Penală.

În conformitate cu art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Potrivit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat A., în sumă de 680 RON, va rămâne în sarcina statului și se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul în casație formulat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 1077/A din data de 21 iulie 2022 a Curții de Apel București, secția a II-a Penală.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat A., în sumă de 680 RON, rămâne în sarcina statului și se plătește din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 08 decembrie 2022.

§ Cauze similare