ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 12 ianuarie 2023

Deliberând asupra apelului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, constată următoarele:

Prin sentința penală 50/F din data de 17 octombrie 2022, Curtea de Apel Brașov, secția penală, a stabilit o pedeapsă de 10 luni închisoare în sarcina inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. și a amânat aplicarea pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani stabilit în condițiile art. 84 din C. pen., pe durata căruia inculpatul trebuie să respecte măsurile de supraveghere prev. de art. 85 alin. (1) lit. a)-e) din C. pen. și să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul uneia dintre următoarele două instituții: Primăria Municipiului Sf. Gheorghe sau Primăria Comunei Arcuș, pe o perioadă de 40 de zile.

În baza art. 83 alin. (4) din C. pen. a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.

În baza art. 274 alin. (1) din C. proc. pen. a obligat pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în esență, că la data 19.06.2021, în jurul orelor 00:50, inculpatul A. a condus autoturismul marca x, cu număr de înmatriculare x, pe Str. x din Sf. Gheorghe, fiind sub influența alcoolului.

Organele de poliție au procedat la oprirea autoturismului condus de inculpat și i-au solicitat să sufle în aparatul etilotest. Având în vedere că încercările repetate de testare nu au oferit niciun rezultat, volumul de aer suflat de inculpat în aparat fiind insuficient, acesta a fost condus la Spitalul Județean de Urgente Dr. Fogolyán Kristóf Kórház din Mun. Sf. Gheorghe, din jud. Covasna, unde i-au fost recoltate două probe biologice de sânge.

Astfel, s-a reținut că examinarea clinică nu a evidențiat niciun fel de simptome specifice consumului de alcool, cu toate că inculpatul a recunoscut de la început acest aspect, precum și faptul că din buletinul de analiză toxicologică nr. x întocmit de SJML Harghita rezultă că la ora 01:30 inculpatul avea în sânge o alcoolemie de 1,88 ‰, iar după o oră de 1,65 ‰.

Inculpatul a recunoscut comiterea faptei atât în cursul urmăririi penale, cât și în faza de judecată, cauza fiind soluționată potrivit procedurii simplificate a recunoașterii învinuirii.

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului A. care, la data de 19.06.2021, în jurul orei 00:50, a condus autoturismul marca x, cu număr de înmatriculare x, pe drumurile publice, având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, prevăzută si pedepsită de art. 336 alin. (1) din C. pen.

Sub aspectul laturii subiective, s-a arătat că fapta a fost comisă cu intenție indirectă, prev. de art. 16 alin. (3) lit. b) din C. pen., întrucât a prevăzut că prin fapta sa pune în pericol siguranța traficului rutier, consecință pe care nu a urmărit-o, dar a acceptat posibilitatea producerii ei.

Având în vedere toate considerentele enunțate, potrivit art. 396 din C. proc. pen., instanța a constatat - dincolo de orice îndoială rezonabilă - că fapta dedusă judecății există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de către inculpat cu forma de vinovăție prevăzută de lege, în cauză urmând să opereze răspunderea penală pentru infracțiunea comisă.

Cât privește natura pedepsei ce urmează a fi aplicată, precum și cuantumul acesteia, instanța s-a raportat la criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 din C. pen. apte să asigure realizarea scopului și funcțiilor acesteia și anume: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, starea de pericol creată pentru valoarea socială ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, starea de sănătate, situația familială și socială a inculpatului.

Plecând de la dispozițiile legale menționate anterior, la alegerea naturii și cuantumului pedepsei, curtea de apel a avut în vedere următoarele:

- gradul mediu de pericol social concret al faptei comise, ce rezultă din natura și importanța valorilor lezate prin săvârșirea infracțiunii referitoare la siguranța circulației pe drumurile publice (simplul fapt de a conduce un autoturism pe drumurile publice având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală pune în pericol securitatea participanților la traficul rutier, consumul de alcool având drept consecință diminuarea, într-o măsură mai mică sau mai mare, a reflexelor pe care le presupune manevrarea corespunzătoare a unui autovehicul),

- împrejurările concrete de comitere a infracțiunii: potrivit declarațiilor inculpatului, a planșelor foto depuse în faza judecății, coroborate cu înregistrările video de la dosar făcute cu camera polițistului, atât la locul depistării, cât și la spital, inculpatul a condus autoturismul pe o distanță scurtă, de cca. 100 m, iar decizia de a se deplasa cu mașina proprie a fost adoptată din cauză că nu a găsit un taxi disponibil; încălcarea normelor legale s-a produs la o oră la care traficul este redus, respectiv în jurul orelor 00:50, și fără să rezulte alte incidente rutiere, după cum s-a consemnat în procesul-verbal de constatare,

- valoarea alcoolemiei nu foarte ridicată în raport de limita legală, de 0,80‰, și neînsoțită de alte manifestări specifice consumului de alcool, astfel cum reiese din buletinul de analiză toxicologică alcoolemie și din cel de examinare clinică, ceea ce denotă faptul că aptitudinile inculpatului de a conduce pe drumurile publice nu au fost grav afectate,

- ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului, care are o pregătire profesională superioară, fiind avocat în cadrul Baroului Covasna, coroborat cu faptul că din procesul-verbal de vizionare a înregistrărilor efectuate cu camera video a agentului constatator reiese că pe durata cercetărilor inițiale inculpatul a avut o atitudine calmă, cooperantă, conduita sa procesuală a fost una sinceră, și-a asumat fapta și consecințele negative ale acesteia în procedura prevăzută de art. 374 alin. (4) și art. 375 din C. proc. pen.,

- inculpatul nu a mai intrat în conflict cu legea penală, din cazierul rutier reieșind că a avut în general o conduită conformistă, înregistrând doar două abateri minore la data de 09.08.2020 .

Astfel, luând în considerare toate aceste aspecte, instanța a apreciat că stabilirea unei pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., de 10 luni închisoare, este de natură să asigure sancționarea eficientă a inculpatului și formarea unei atitudini corecte din partea acestuia pe viitor în raport de normele legale.

În ceea ce privește individualizarea pedepsei, instanța a reținut că pronunțarea unei soluții de condamnare reprezintă o sancțiune prea severă la adresa inculpatului în comparație cu criteriile de individualizare anterior expuse.

Astfel, pentru a asigura atât fiabilitatea sancțiunii, dar și posibilitatea reintegrării inculpatului în societate, instanța a analizat condițiile prevăzute de art. 83 din C. pen., apreciind că amânarea aplicării pedepsei este o măsură proporțională, echilibrat adaptată gradului de pericol social al faptei, care nu a fost unul ridicat, dar și persoanei inculpatului, de natură a asigura îndeplinirea scopului pedepsei.

În acest sens, instanța de fond a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 83 și următoarele din C. pen., pedeapsa stabilită inculpatului fiind mai mică de 2 ani închisoare, acesta nu a mai suferit vreo condamnare anterioară, și-a manifestat prin declarația din data de 19.09.2022 acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, este integrat social și a avut o bună conduită anterior săvârșirii infracțiunii, beneficiază de un nivel superior de pregătire profesională care îi permite să înțeleagă și să conștientizeze consecințele negative ale infracțiunii comise, astfel încât pe viitor să nu mai comită astfel de fapte. Totodată, nu este incidentă niciuna dintre situațiile prevăzute de art. 83 alin. (2) din C. pen.

De asemenea, s-a mai arătat că amânarea aplicării pedepsei, similar condamnării cu suspendarea executării pedepsei, presupune obligarea inculpatului la respectarea unor măsuri de supraveghere, pe durata unui termen de 2 ani și, ca și în cazul condamnării, săvârșirea unei noi infracțiuni va atrage revocarea amânării și executarea efectivă a pedepsei stabilite, în regim de detenție, toate acestea reprezentând și ele garanții că inculpatul se poate îndrepta și fără a se dispune o soluție de condamnare.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel, în termen legal, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, care a criticat sentința apelată exclusiv sub aspectul individualizării pedepsei, solicitând majorarea cuantumului pedepsei cu închisoarea aplicată inculpatului A., schimbarea modalității de executare a acesteia, în cea prevăzută de art. 91 din C. pen., și aplicarea pedepsei complementare prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. i) din C. pen. constând în interzicerea dreptului de a conduce autovehicule.

În acest sens, contestând argumentele instanței de fond, parchetul a arătat, în esență, că valoarea alcoolemiei este semnificativă, că aceasta depăsește dublul valorii prevăzută ca limită maximă de dispozițiile legale, ceea ce denotă un consum de băuturi alcoolice consistent înainte ca inculpatul să conducă autoturismul pe drumurile publice și să fie depistat de ofițerii de poliție, precum și faptul că pe timpul nopții vizibilitatea este mai redusă, iar acțiunea de a conduce presupune mai multe riscuri.

A mai precizat că sunt nenumărate soluții de practică judiciară în care inculpații ce au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 336 alin. (1) din C. pen. au fost condamnați definitiv la pedepse cu închisoarea, în modalitatea executării sub supraveghere.

În ceea ce privește aplicarea pedepsei complementare prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. i) din C. pen. (interzicerea dreptului de a conduce autovehicule), parchetul a susținut că aceasta este justificată de valorile ridicate ale alcoolemiei inculpatului, de faptul că el nu era singur în autoturism, ci transporta și alte persoane, cărora le-a pus viața în pericol, prin conducerea autovehiculului sub influența băuturilor alcoolice.

Desfășurarea cercetării judecătorești în apel

În al doilea grad de jurisdicție, cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 16.11.2022, primul termen de judecată fiind stabilit pentru data de 06.12.2022, când inculpatul A., prezent personal și asistat de avocat ales, la interpelarea Înaltei Curți, a arătat că nu dorește să dea o nouă declarație.

Prin încheierea de ședință de la același termen de judecată, constatând cauza în stare de judecată, Înalta Curte a acordat cuvântul în dezbateri, stabilind termen pentru pronunțare, în condițiile art. 391 alin. (1) și (2) coroborat cu art. 406 alin. (1) din C. proc. pen. (în forma în vigoare conform Legii nr. 130/2021), la data de 10.01.2023.

Analizând sentința penală atacată, prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în limitele art. 417 din C. proc. pen., Înalta Curte reține următoarele:

Inculpatul A. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) din C. pen., constând în aceea că, la data 19.06.2021, în jurul orelor 00:50, a condus autoturismul marca x, cu număr de înmatriculare x, pe Str. x din Sf. Gheorghe, jud. Covasna, fiind oprit de către organele de poliție pentru control. Cu această ocazie, inculpatul a fost testat cu aparatul etilotest marca x seria x, însă fără rezultat, pe motiv că inculpatul nu a putut expira un volum suficient de aer pentru înregistrarea valorilor.

Potrivit buletinului de analiză toxicologică nr. x din data de 01.07.2021 emis de către Serviciul Județean de Medicină Legală Harghita, inculpatul avea la ora 01:30 o îmbibație a alcoolului în sânge de 1,88‰, iar la ora 02:30 o o îmbibație a alcoolului în sânge de 1,65‰.

Judecata a avut loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în condițiile art. 374 alin. (4), art. 375 și art. 377 din C. proc. pen., inculpatul declarând personal că recunoaște în totalitate săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și că solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește.

În mod temeinic, instanța de fond a constatat că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că fapta a fost săvârșită de inculpat și întrunește elementele constitutive ale infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, declarațiile inculpatului de recunoaștere coroborându-se cu: procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante din data de 19.06.2021, planșele foto depuse în faza judecății în fața primei instanțe, buletinul de examinare clinică, buletinul de analiză toxicologică nr. x și procesul-verbal de vizionare înregistrare video realizată în data de 19.06.2021 cu sistemul tip Body Worn Camera seria x și înaintată prin adresa nr. x/13.10.2021 a I.P.J. Covasna - Serviciul Rutier.

În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei, cât și a modalității de executare, prima instanță a avut în vedere toate criteriile legale incidente în speță, pedeapsa fiind just și corect individualizată și reflectă toate criteriile prev. de art. 74 din C. pen., relevante în cauză, instanța de fond stabilind o pedeapsă în limitele legale reduse cu 1/3, urmare a reținerii dispozițiilor prevăzute de art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.

Se observă că prin stabilirea unei pedepse de 10 luni închisoare, instanța de fond s-a orientat în mod just la o pedeapsă spre limita minimă, dat fiind circumstanțele reale de săvârșire a infracțiunii (nivelul alcoolemiei, locul unde a fost condus autoturismul, momentul, faptul că nu s-a produs niciun accident de circulație, distanța parcursă, faptul că aptitudinile inculpatului de a conduce pe drumurile publice nu erau grav afectate astfel cum rezultă din buletinul de examinare clinică), dar și cele personale (vârsta, pregătirea profesională, lipsa antecedentelor penale).

Astfel, în ceea ce privește apelul formulat de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, Înalta Curte constată că acesta este nefondat urmând a fi menținută modalitatea de executare a pedepsei, respectiv amânarea aplicării pedepsei.

Referitor la modalitatea de executare a pedepsei, Înalta Curte subliniază că aceasta se dispune raportat la scopul executării pedepsei, așa cum este acesta stabilit prin dispozițiile art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, respectiv prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni și formarea unei atitudini corecte față de ordinea de drept, față de regulile de conviețuire socială și față de muncă, în vederea reintegrării în societate a deținuților sau persoanelor internate.

Având în vedere dispozițiile legale și împrejurările concrete ale cauzei, Înalta Curte, în acord cu prima instanță, constată că, în raport de persoana intimatului, de conduita avută anterior și ulterior săvârșirii infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată, instituția amânării aplicării pedepsei prev. de art. 83 din C. pen. realizând o corectă individualizare judiciară a executării pedepsei.

Sub acest aspect, se reține în concret că inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, are o pregătire educațională superioară, a avut o conduită ireproșabilă anterioară săvârșirii faptei, dar și o atitudine procesuală constantă de recunoaștere și regret a faptei. Or, aceste împrejurări constituie garanții ferme ale posibilităților reale de îndreptare ale acestuia, Înalta Curte apreciind, similar primei instanțe, că aplicarea imediată a pedepsei nu este necesară în cauză.

Este real că nivelul alcoolemiei era unul ridicat, însă trebuie avute în vedere circumstanțele concrete ale comiterii faptei. Astfel, inculpatul a condus autoturismul pe o distanță mică (aproximativ 50 - 100 m) și la o oră la care circulația era aproape inexistentă (în jurul orelor 00:50), neconstituind un pericol excesiv pentru participanții la trafic și nefiind implicat în niciun incident auto.

În plus, potrivit fișei de examen clinic nr. x din 19 iunie 2021, întocmită cu ocazia conducerii inculpatului la Spitalul Județean de Urgență Dr. Fogolyán Kristóf Kórház - U.P.U. SMURD din Mun. Sf. Gheorghe, din jud. Covasna, acesta a avut o atitudine adecvată și cooperantă, a fost orientat din punct de vedere temporal și spațial, comunicarea verbală a fost coerentă, nu prezenta tulburări de echilibru sau incoordonare motorie.

Așadar, Înalta Curte constată că nu se impune modificarea modalității de individualizare a executării pedepsei și nici interzicerea exercitării dreptului de a conduce anumite categorii de vehicule având în vedere vârsta inculpatului, profesia de avocat care poate presupune deplasări în alte localități, faptul că inculpatul nu mai conduce în concret autovehicule de aproximativ un an și jumătate, lipsa antecedentelor penale, fapta săvârșită de inculpatul A. fiind un episod singular.

Față de cele expuse, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov împotriva sentinței penale nr. 50/F din data de 17 octombrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, iar cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia în conformitate cu art. 275 alin. (3) din C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov împotriva sentinței penale nr. 50/F din data de 17 octombrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală.

Cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată, conform art. 405 alin. (1) din C. proc. pen., prin punerea hotărârii la dispoziția părților și a procurorului, prin mijlocirea grefei instanței, azi, 12 ianuarie 2023.