ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 770/2022

Ședința publică din data de 07 decembrie 2022

Asupra contestației de față;

Din actele dosarului constată următoarele:

I. Prin sentința penală nr. 102 din data de 04 octombrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2022, a fost respinsă, ca nefondată, contestația la executare formulată de petentul A..

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat petentul să plătească statului suma de 300 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Prima instanță a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată la numărul 459/32/2022 condamnatul A. aflat în Penitenciarul Bacău a formulat contestație la executarea sentinței penale nr. 21 din 27.02.2019 a Curții de Apel Bacău în temeiul art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.

În motivarea contestației a arătat că este nemulțumit de reținerea circumstanței agravante prev. de art. 77 lit. a) din C. pen., întrucât nu există probe cu privire la participarea a 3 persoane la comiterea faptelor.

Curtea de apel, analizând cererea și sentința penală nr. 21 din 27.02.2019 a Curții de Apel Bacău, a respins contestația ca nefondată pentru argumentele de mai jos:

Conform art. 598 alin. (1) din C. proc. pen., contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:

a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;

b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;

c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;

d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.

Curtea a constatat că nu se află în prezența unei asemenea cauze.

Prin sentința penală nr. 21 din 27.02.2019 a Curții de Apel Bacău au fost recunoscute sentințele penale pronunțate de Tribunalul Arondismentului III Martigny & St Maurice, Canton Valais din data de 23.05.2013 și Tribunalul Arondismentului I pentru Haut-Valais, Brigue din data de 09.06.2017, Confederația Helvetă, prin care A., cetățean român, a fost condamnat la pedeapsa de 10 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat prev. de art. 228-229 alin. (1) lit. b), d), alin. d C. pen. cu aplic art. 77 lit. a) C. pen. și art. 35 alin. (2) C. pen.; distrugere prev. de art. 253 alin. (1) C. pen. cu aplic. 35 alin. (2) C. pen.; violare de domiciliu, prev. de art. 224 alin. (1), (2) C. pen. cu aplic art. 35 alin. (2) C. pen.

S-a dispus transferarea persoanei condamnate într-un penitenciar din România, în vederea continuării executării pedepsei.

În baza art. 144 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 s-a dedus din pedeapsă durata arestului preventiv de la 25.02.2012 la 08.06.2012, de la 26.02.2016 la 09.03.2016 și perioada executată, de la 09.03.2016 la zi.

S-a constatat că pedeapsa se consideră executată în întregime în statul emitent la data de 14.11.2025.

S-a reținut că din cerere și din precizările făcute în fața instanței, rezultă că, contestatorul este practic nemulțumit de încadrarea juridică dată faptei sale de instanța română, respectiv reținerea circumstanței atenuante prev. de art. 77 lit. a) din C. pen. ce ar fi dus la stabilirea unei pedepse prea mari și dorește reducerea acesteia, practic o nouă individualizare a pedepsei, operațiune ce nu poate face obiectul unei contestații la executare.

De asemenea, în sentința menționată, instanța de apel a motivat și a prezentat argumentele care au stat la baza acestei soluții, neexistând situații, împrejurări care să necesite clarificări și care să afectează executarea hotărârii. Mai mult, această chestiune putea face obiectul doar a unei căi ordinare de atac și petentul a avut această posibilitate, fiind inadmisibilă analizarea probatoriului și a încadrării juridice pe calea contestației la executare.

II. Împotriva sentinței penale nr. 102 din data de 04 octombrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a formulat contestație petentul A..

Examinând legalitatea și temeinicia sentinței contestate, atât prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele, Înalta Curte apreciază că este nefondată contestația formulată de petent, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Potrivit dispozițiilor art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare, iar potrivit lit. d) a aceluiași text de lege, când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.

Din analiza conținutului cererii formulate de condamnatul contestator și a lucrărilor dosarului, instanța de control judiciar constată că în realitate se critică greșita încadrare juridică dată faptei de instanța română în procedura recunoașterii hotărârii judecătorești străine, prin reținerea circumstanței agravante prev. de art. 77 lit. a) din C. pen., care ar fi dus în opinia contestatorului la stabilirea unei pedepse mai mari.

Din perspectiva căii de atac exercitate în cauză, prin raportare la dispozițiile legale sus-menționate, Înalta Curte constată că motivele invocate în cererea formulată de contestatorul condamnat nu pot face obiectul căii de atac a contestației la executare, întrucât se încadrează doar formal în cazul de contestație la executare prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.

În cauză, prin sentința penală nr. 21 din 27.02.2019 a Curții de Apel Bacău au fost recunoscute sentințele penale pronunțate de Tribunalul Arondismentului III Martigny & St Maurice, Canton Valais din data de 23.05.2013 și Tribunalul Arondismentului I pentru Haut-Valais, Brigue din data de 09.06.2017, Confederația Helvetă prin care contestatorul A. a fost condamnat la pedeapsa de 10 ani închisoare.

În cadrul procedurii de recunoaștere a hotărârii judecătorești străine reglementată de dispozițiile art. 141,142 din Legea nr. 302/2004, instanța română are obligația de a recunoaște și dispune executarea pedepsei stabilită de instanța străină - în situația întrunirii cumulative a condițiilor legale - verificând, în cadrul acestor condiții, dacă fapta care a atras condamnarea are corespondent în legislația penală română.

În contextul acestei verificări, instanța română procedează la încadrarea faptelor pentru care a fost condamnat contestatorul în dispozițiile care incriminează aceleași fapte în C. pen. român, însă nu poate majora pedeapsa aplicată de instanța străină și nu poate reține alte împrejurări de săvârșire a faptei, ci doar să verifice corespondența dintre baza faptică a infracțiunilor reținute în sarcina contestatorului cu dispozițiile legii penale române.

Procedând astfel, instanța română a reținut că infracțiunile pentru care contestatorul a fost condamnat - prin sentințele penale pronunțate de Tribunalul Arondismentului III Martigny & St Maurice, Canton Valais din data de 23.05.2013 și Tribunalul Arondismentului I pentru Haut-Valais, Brigue din data de 09.06.2017, Confederația Helvetă - au corespondent în dispozițiile care incriminează infracțiunile de furt calificat prev. de art. 228-229 alin. (1) lit. b), d), alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 77 lit. a) C. pen. și art. 35 alin. (2) C. pen., distrugere prev. de art. 253 alin. (1) C. pen. cu aplic. 35 alin. (2) C. pen. și violare de domiciliu, prev. de art. 224 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (2) C. pen.

Prin urmare, în cadrul acestei proceduri de verificare a corespondenței dintre infracțiunile reținute de instanța străină, instanța română a reținut circumstanța agravantă prevăzută de art. 77 lit. a) C. pen., operațiune care însă nu a avut niciun efect asupra pedepsei care a fost stabilită de autoritățile străine și recunoscută, ca atare, prin hotărârea instanței române. Cu alte cuvinte, circumstanța agravantă prevăzută de art. 77 lit. a) C. pen., reținută formal la încadrarea faptei potrivit legii penale române nu a determinat majorarea pedepsei de 10 ani închisoare, cât fusese stabilită în sarcina contestatorului prin hotărârea judecătorească străină.

Pe de altă parte, Înalta Curte constată că toate criticile contestatorului puteau fi invocate și valorificate în cadrul exercitării unei căi de atac împotriva sentinței penale nr. 21 din 27.02.2019 a Curții de Apel Bacău, în condițiile Legii nr. 302/2004, iar nu ulterior într-o contestație la executare.

Pentru aceste motive, va fi respinsă, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul A. împotriva sentinței penale nr. 102 din data de 04 octombrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2022.

Văzând dispozițiile art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în cuantum de 340 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul A. împotriva sentinței penale nr. 102 din data de 04 octombrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2022

Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în cuantum de 340 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 07 decembrie 2022.