ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 613/2022
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 613/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 11 octombrie 2022
Asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea din 06 iunie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022, a fost respinsă solicitarea petentului revizuent A. privind sesizarea Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. art. 434 alin. (2) lit. e) C. proc. pen. și art. 436 alin. (1) C. proc. pen., excepție apreciată ca fiind inadmisibilă.
În acest sens, judecătorul fondului, raportându-se la dispozițiile art. 29 din Legea nr. 47/1992, a arătat că dispozițiile art. 434 alin. (2) lit. e) C. proc. pen. și art. 436 alin. (1) C. proc. pen. vizează recursul în casație, în timp ce cauza pendinte are ca obiect o cerere de revizuire.
Împotriva acestei dispoziții, în termen legal au declarat recurs petenții A. și B., prin mandatar A., învederând, în esență, că cererea de sesizare a Curții Constituționale îndeplinește condiția legăturii cu cauza, întrucât, așa cum a arătat în sala de judecată, "există o similaritate cu tranșarea de către CCR a neconstituționalității dispozițiilor art. 453 alin. (3) noul C. proc. pen.., implicit art. 454 alin. (4) teza I noul C. proc. pen.. și art. 457 alin. (2) noul C. proc. pen.., în condițiile excluderii cazului de revizuire prevăzut la art. 453 alin. (1) lit. a) noul C. proc. pen.. prin decizia nr. 2/2017 publicată în Monitorul Oficial nr. 324/05.05.2017".
A precizat că prin dispozițiile art. 434 alin. (2) lit. e) C. proc. pen. și art. 436 alin. (1) C. proc. pen. sunt excluse de la posibilitatea formulării recursului în casație soluțiile pronunțate cu privire la infracțiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, iar acesteia din urmă i se refuză posibilitatea de a promova calea extraordinară de atac, fapt ce contravine prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituția României, art. 6 paragraful 1 din C.E.D.O., art. 1 Protocolul 12 la Convenție, art. 47 alin. (2) din C.D.F.U.E, ultimele trei raportate la art. 20 alin. (2) din Constituția României.
Examinând recursul formulat de petenții A. și B., prin mandatar A., prin raportare la criticile invocate și dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că acesta este neîntemeiat, pentru motivele arătate în continuare.
Astfel, reglementând condițiile de admisibilitate a unei cereri de sesizare a Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate, art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, prevede că aceasta trebuie să fie ridicată în fața instanțelor de judecată, la solicitarea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanță ori de procuror, în cauzele în care participă (alin. (1) și (2); să vizeze neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare (alin. (1); să nu aibă ca obiect prevederi constatate ca neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale (alin. (3) și să aibă legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia (alin. (1).
Din redactarea art. 29 din Legea nr. 47/1992 rezultă că cerințele de admisibilitate ale excepției sunt și cele de admisibilitate a cererii de sesizare a Curții cu excepția ridicată. În aplicarea acestui text de lege, instanța realizează o verificare sub aspectul respectării condițiilor legale în care excepția de neconstituționalitate, ca incident procedural, poate fi folosită, care nu echivalează cu o analiză a conformității prevederii atacate cu Constituția și nici cu soluționarea de către instanță a unui aspect de contencios constituțional, căci instanța nu statuează asupra temeiniciei excepției, ci numai asupra admisibilității acesteia.
Verificând, din această perspectivă, solicitarea de sesizare a instanței de contencios constituțional formulată în fața Curții de Apel București de către recurenții A. și B., prin mandatar A., Înalta Curte constată că cererea întrunește doar unele din condițiile instituite de lege pentru admisibilitatea acesteia, întrucât, deși au fost invocate de părți din dosar, în fața unei instanțe de judecată și se referă la prevederi (art. 434 alin. (2) lit. e) C. proc. pen. și art. 436 alin. (1) C. proc. pen.) aflate în vigoare, excepția de neconstituționalitate nu are legătură cu cauza în care a fost invocată.
Astfel, așa cum, în mod corect, a reținut judecătorul de la fond, petenții au invocat neconstituționalitatea unor dispoziții legale ce reglementează procedura recursului în casație (cu referire la titularii acestei căi extraordinare de atac și la hotărârile împotriva căreia poate fi exercitată), prevederi care nu sunt incidente în cauză, întrucât obiectul acesteia este reprezentat de o cerere de revizuire, iar nu de recurs în casație.
Prin urmare, atâta timp cât o eventuală constatare a neconstituționalității dispozițiilor de lege criticate nu ar avea nicio influență asupra soluției ce s-ar pronunța în cauză, cererea formulată de petenți nu întrunește condiția prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.
De altfel, Înalta Curte observă că nici cerința prevăzută de art. 29 alin. (3) din același act normativ nu este îndeplinită, având în vedere că prevederile art. 434 alin. (2) lit. e) C. proc. pen. au fost declarate neconstituționale prin decizia Curții Constituționale nr. 208 din 07 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 mai 2022.
Pentru considerentele expuse mai sus, constatând că soluția atacată este legală și temeinică, Înalta Curte urmează să respingă, ca nefondat, recursul formulat de petenții A. și B. prin mandatar A. împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale din cuprinsul încheierii din 06 iunie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022.
Totodată, față de culpa procesuală, în temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., recurenții vor fi obligați la plata sumei de câte 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de petenții A. și B. prin mandatar A. împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale din cuprinsul încheierii din 06 iunie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022.
Obligă recurenții petenți la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 octombrie 2022.