ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 526/2022

Ședința publică din data de 13 septembrie 2022

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin încheierea din 31 august 2022 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. x/2022, în baza art. 102 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 302/2004, republicată, a fost admisă propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța înaintată instanței sub nr. x/2022 din 30.08.2022 și s-a dispus arestarea preventivă provizorie a persoanei solicitate A. (cetățean român) pe o durată de 15 zile începând cu data de 31.08.2022 și până la 14.09.2022, inclusiv. S-a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare preventivă și comunicarea acestuia potrivit dispozițiilor legii.

Deopotrivă, s-a dispus amânarea cauzei la data de 09.09.2022, pentru când Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța va înainta mandatul european de arestare emis de autoritățile solicitante, tradus în limba română.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel Constanța a reținut următoarele:

La data de 30.08.2022, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, în temeiul art. 103 și următoarele din Legea nr. 302/2004, republicată, a sesizat Curtea de Apel Constanța cu propunerea de luare a măsurii arestării provizorii a persoanei solicitate A., în vederea punerii în executare a semnalării privind mandatul european de arestare, emis la data de 18.08.2022, de Parchetul de pe lângă Tribunalul din Graz, în dosarul penal cu nr. 1 St 174/22b, față de A..

Persoana solicitată este acuzată că, în anul 2022, aflându-se pe teritoriul Austriei, în localitatea Styria, împreună cu alți autori i-au indus în eroare pe reprezentanții firmei de închirieri auto B., atât cu privire la numele lor, cât și cu privire la intenția de a închiria mașini sau camioane și de a le returna la finalul perioadei de închiriere, aceștia dorind de fapt să își însușească vehiculele. De asemenea, A. este suspectat că împreună cu ceilalți au determinat reprezentanții firmei să le închirieze și să le predea vehiculele, producând pagube în valoare totală mai mare, de 55.900 euro.

S-a reținut că aceste fapte constituie, potrivit legislației austriece, infracțiunile prev. de art. 146, 147 din C. pen. austriac, pedepsite cu închisoare până la maxim 3 ani.

Faptele sunt incriminate și de legea penală română, în art. 244 alin. (1) și (2) din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) și c) din C. pen., fiind prevăzute pedepse cu închisoarea de la 1 an până la 5 ani.

Prima instanță a constatat că măsura reținerii a fost luată de urgență, pe baza semnalării transmise prin Centrul de Cooperare Polițienească Internațională- SIRENE, în lipsa unui mandat european de arestare, tradus în limba română, înaintat de autoritatea judiciară solicitantă către procuror.

Această sesizare echivalează cu un mandat european de arestare, conform dispozițiilor art. 102 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 republicată, iar până la înaintarea mandatului european de arestare sunt incidente dispozițiile art. 102 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, republicată, context în care instanța a amânat cauza, fixând un termen de 15 zile, în vederea depunerii de către procuror a mandatului european de arestare, însoțit de traducerea în limba română.

Până la depunerea mandatului european de arestare, s-a apreciat că față de persoana solicitată se impune a fi luată o măsură procesuală privativă sau restrictivă de libertate pe o perioadă de 15 zile, în condițiile art. 102 alin. (5) din Legea nr. 302/2004, republicată.

Potrivit art. 102 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 judecătorul poate dispune, prin încheiere motivată, pe baza semnalării transmise, arestarea provizorie a persoanei solicitate, pe o durata de cel mult 15 zile sau poate dispune respingerea propunerii și dacă este cazul punerea în libertate a persoanei reținute, iar în vederea bunei desfășurări a procesului penal, precum și a evitării sustragerii persoanei solicitate de la procedura executării mandatului european, de arestare, una dintre măsurile neprivative de libertate, pe o durată de 30 de zile.

Astfel, dispoziția enunțată reclamă luarea uneia dintre cele două măsuri preventive - arestarea provizorie sau luarea unei măsuri neprivative de libertate dintre cele prevăzute de C. proc. pen.

Curtea de Apel Constanța a reținut că circumstanțele cauzei, caracterul urgent al procedurii judiciare, ce impune soluționarea cu celeritate și asigurarea prezenței persoanei solicitate, în fața instanței, scopul concret urmărit, respectiv asigurarea executării mandatului european de arestare, natura și gravitatea acuzațiilor aduse persoanei solicitate converg către adoptarea măsurii arestării provizorii, în vederea predării.

S-a apreciat că, în cauză, măsurile neprivative de libertate nu sunt de natură a răspunde exigențelor impuse de procedura executării de către autoritățile române a unui mandat european de arestare, dată fiind urgența acestei proceduri și necesitatea asigurării prezenței persoanei solicitate în fața instanței, în vederea soluționării cererii de predare.

Deși persoana solicitată are domiciliul stabil în județul Tulcea și nu are antecedente penale, termenele scurte, imperative, pentru soluționarea cererii impun ca persoana solicitată să fie constant la dispoziția organelor judiciare, în vederea unei eventuale predări, astfel că, în opinia primei instanței, o măsura neprivativă de libertate nu este în măsură să asigure atingerea scopului prezentei proceduri.

Împotriva încheierii din 31 august 2022 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. x/2022, a formulat contestație persoana solicitată A..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală la data de 06 septembrie 2022, sub nr. x/2022.

La termenul din data de 13 septembrie 2022, contestatorul persoană solicitată A. a precizat că înțelege să își retragă calea de atac declarată în cauză.

Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată următoarele:

Legea nr. 302/2004 prevede în cuprinsul art. 7 că cererile adresate autorităților române în domeniile reglementate de prezenta lege se îndeplinesc potrivit normelor române de drept procesual penal, dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel.

Conform prevederilor art. 425

1

alin. (3) C. proc. pen., contestația se depune la judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, la instanța care a pronunțat hotărârea care se atacă și se motivează până la termenul stabilit pentru soluționare, dispozițiile art. 415 aplicându-se în mod corespunzător.

Aceste din urmă dispoziții prevăd că până la închiderea dezbaterilor la instanța de apel, persoana vătămată și oricare dintre părți își pot retrage apelul declarat. Retragerea trebuie să fie făcută personal de parte sau prin mandatar special, iar dacă partea se află în stare de deținere, printr-o declarație atestată sau consemnată într-un proces-verbal de către administrația locului de deținere. Declarația de retragere se poate face fie la instanța a cărei hotărâre a fost atacată, fie la instanța de apel.

În speță, contestatorul A., prezent la termenul din data de 13 septembrie 2022, a precizat că își retrage calea de atac formulată în cauză, având în vedere că, la data de 09 septembrie 2022, Curtea Apel Constanța a admis sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța și a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 18.08.2022 de Parchetul de pe lângă Tribunalul din Graz, Austria în dosarul nr. x St 174/22b.

Înalta Curte văzând, pe de o parte, declarația contestatorului persoană solicitată A. în sensul retragerii contestației, iar pe de altă parte, că exercitarea oricărei căi de atac este guvernată de principiul disponibilității, astfel încât cel care a exercitat-o poate să și-o retragă până la închiderea dezbaterilor, va lua act de retragerea contestației formulată împotriva încheierii din 31 august 2022 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. x/2022.

Potrivit dispozițiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va fi obligat contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Conform prevederilor art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 RON, se va suporta din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de retragerea contestației formulate de persoana solicitată A. împotriva încheierii din 31 august 2022 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. x/2022.

Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 RON, se suportă din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 13 septembrie 2022.