ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 22 septembrie 2022
Asupra recursului în casație de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 862 din 14.06.2021 pronunțată de Judecătoria Cluj - Napoca, în temeiul art. 396 alin. (1), (2), (10) C. proc. pen., art. 375 alin. (1), (2) C. proc. pen., art. 14 C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. la o pedeapsă de 5.700 RON amendă, rezultată prin înmulțirea sumei corespunzătoare unei zile amendă în cuantum de 30 RON, cu zilele-amendă în număr de 190, obținute prin reducerea limitelor speciale ale zilelor-amendă de la 180 și 300, la 135 și 225.
În temeiul art. 63 și art. 64 C. proc. pen. s-a atras atenția inculpatului asupra cazurilor de înlocuire a pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii și asupra cazurilor de executare a pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității ca urmare a neexecutării în tot sau în parte a pedepsei amenzii.
În temeiul art. 107, art. 111 C. pen. s-a luat față de inculpatul A. măsura de siguranță a interzicerii exercitării dreptului de a conduce orice categorie de autovehicule.
În temeiul art. 397 alin. (5) C. proc. pen., art. 19 alin. (1), art. 25 alin. (5) C. proc. pen., s-a constatat că infracțiunea prevăzută de art. 336 alin. (1) C. pen. fiind de natură formală nu a produs prejudiciu, astfel că nu s-a exercitat acțiunea civilă în legătură cu această faptă.
În temeiul art. 398, art. 274 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul A. la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 440 RON.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj - Napoca.
Prin decizia penală nr. 1648/A din 22.12.2021, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în dosarul nr. x/2020 a fost admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, a fost desființată sentința penală atacată cu privire la individualizarea pedepsei și, în rejudecare, în temeiul art. 396 alin. (1), (2), (10) C. proc. pen., art. 375 alin. (1), (2) C. proc. pen., art. 14 C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen.
Au fost înlăturate din hotărâre dispozițiile privind luarea față de inculpatul A. a măsurii de siguranță a interzicerii exercitării dreptului de a conduce orice categorie de autovehicule.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale hotărârii care nu contravin prezentei decizii.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Împotriva deciziei penale nr. 1648/A din 22.12.2021, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în dosarul nr. x/2020, inculpatul A. a formulat cerere de recurs în casație, invocând dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.
În motivarea cererii de recurs, s-a susținut că, pedeapsa aplicată de către instanța de apel pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) C. pen. este stabilită în alte limite decât cele prevăzute de lege, întrucât, pe de o parte, nu s-a ținut cont de prevederile potrivit cărora pedeapsa trebuia să fie redusă cu o treime, urmare a judecării cauzei potrivit procedurii simplificate, iar, pe de altă parte, în procesul de individualizare a executării pedepsei, instanța de control judiciar nu a ținut cont de circumstanțele personale ale inculpatului (vârsta înaintată, starea precară de sănătate), fiindu-i aplicată, în mod greșit, o pedeapsă cu executare în regim de detenție.
Prin încheierea din 8 septembrie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în dosarul nr. x/2020, în baza art. 440 alin. (4) C. proc. pen., s-a admis în principiu cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 1648/A din 22 decembrie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în dosarul nr. x/2020.
Analizând recursul în casație formulat de inculpatul A., în limitele prevăzute de art. 442 alin. (1) și (2) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că acesta este nefondat, în considerarea celor ce succed:
Recursul în casație este o cale extraordinară de atac în anulare, care poate fi exercitată în cazurile limitativ prevăzute de lege, al cărei scop este, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 433 C. proc. pen., judecarea conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.
Limitarea obiectului judecății în recursul în casație la cazurile strict prevăzute de lege înseamnă că nu orice presupusă încălcare a legii substanțiale sau a legii de procedură penală constituie temei pentru a casa hotărârea recurată, ci numai acele încălcări corespunzătoare unuia dintre cazurile de casare prevăzute de lege, fiind, așadar, exclusă rejudecarea unei cauze pentru a treia oară, în parametrii în care a avut loc judecata în fond și apel.
În cauză, inculpatul A. a formulat recurs în casație întemeiat pe cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., potrivit căruia hotărârile sunt supuse casării când s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege.
Recurentul inculpat a susținut, în esență, că nu i s-a redus pedeapsa corespunzător, deși judecarea cauzei s-a realizat potrivit procedurii simplificate, fiindu-i aplicată, în mod greșit, o pedeapsă cu executare în regim de detenție, fără a se ține seama de circumstanțele personale.
Prin "pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", legiuitorul a avut în vedere limitele de pedeapsă ce sunt prevăzute de textul de lege în raport de încadrarea juridică și de cauzele de atenuare sau agravare a pedepsei a căror incidență a fost stabilită de instanța de apel.
Dispozițiile care reglementează cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. sunt de strictă interpretare și vizează doar stabilirea pedepsei în limitele prevăzute de lege în raport de încadrarea juridică reținută sau menținută prin hotărârea atacată și de cauzele de atenuare sau agravare a pedepsei a căror incidență a fost stabilită de instanța de apel, textul nepermițând cenzurarea oricărui alt aspect de nelegalitate care, în final, ar putea produce consecințe asupra cuantumului pedepsei.
Așadar, cazul de casare invocat vizează situațiile în care s-au produs erori în legătură cu aplicarea pedepsei sau a măsurilor educative, prin stabilirea unei sancțiuni neprevăzute de lege, prin nerespectarea limitelor legale prevăzute de lege ori a tratamentului sancționator al pluralității de infracțiuni, excluzându-se criticile privind greșita individualizare a pedepsei.
Rezultă că se circumscriu cazului de casare menționat acele situații în care este înfrânt principiul legalității pedepsei, printre altele, prin depășirea limitelor legale, respectiv, stabilirea unei pedepse care, fie depășește limitele generale ale pedepsei ori se situează sub aceste limite, fie depășește sau se situează sub limitele speciale ale pedepsei prevăzute pentru infracțiunea săvârșită.
În speță, Înalta Curte constată că, prin decizia instanței de apel, în temeiul art. 396 alin. (1), (2), (10) C. proc. pen., art. 375 alin. (1), (2) C. proc. pen., art. 14 C. proc. pen., inculpatul A. a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen.
Potrivit 336 alin. (1) C. pen., limitele pedepsei cu închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe sunt de la unu la 5 ani sau cu amendă.
Conform art. 396 alin. (10) C. proc. pen., când judecata s-a desfășurat în condițiile art. 375 alin. (1), (1
1
) și (2), (…) limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, (…), în cauză, limitele pedepsei cu închisoare devenind, astfel, de la 8 luni la 3 ani și 6 luni.
Prin urmare, examinând motivele recurentului inculpat, în raport cu dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că nu pot fi primite criticile acestuia, în condițiile în care pedeapsa cu închisoare aplicată de instanța de apel este stabilită în limitele prevăzute de lege, în raport de cauza de reducere a pedepsei prevăzută de art. 396 alin. (10) C. proc. pen.
Relativ la susținerea recurentului inculpat, conform căreia instanța de control judiciar nu a ținut cont de circumstanțele personale, fiindu-i aplicată, în mod greșit, o pedeapsă cu executare în regim de detenție, Înalta Curte învederează că nu poate face obiectul cenzurii în calea extraordinară a recursului în casație, întrucât criticile privind atât individualizarea judiciară a pedepsei, cât și individualizarea modalității de executare a pedepsei, nu vizează niciunul din cazurile de casare prevăzute expres și limitativ de legiuitor la art. 438 alin. (1) C. proc. pen.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul în casație declarat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 1648/A/2021 din 22 decembrie 2021 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, pronunțată în dosarul nr. x/2020.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Conform dispozițiilor art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat, în cuantum de 627 RON, rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul în casație declarat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 1648/A/2021 din 22 decembrie 2021 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, pronunțată în dosarul nr. x/2020.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat, în cuantum de 627 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 septembrie 2022.