ÎCCJ, Decizia nr. 272/2022

Ședința publică din data de 12 decembrie 2022

Din examinarea actelor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia nr. 5930 din 25 noiembrie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a respins, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de A. împotriva deciziei nr. 178 din 17 februarie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal.

Împotriva deciziei menționate la pct. 1, a declarat recurs revizuentul A., solicitând anularea tuturor hotărârilor prin care i-a fost respinsă acțiunea și, în rejudecare, obligarea unității administrativ-teritoriale Alba Iulia să îl încadreze la nivelul maxim în plată.

În esență, recurentul-revizuent susține că, prin hotărârea a cărei autoritate de lucru judecat a fost încălcată (decizia nr. 7 din 14 ianuarie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr. x/2018), a fost soluționată favorabil acțiunea având ca obiect încadrarea și salarizarea la nivelul maxim în plată în cadrul instituției a 6 persoane, beneficiind de soluții similare aproximativ 230 de funcționari publici din cadrul Primăriei Municipiului Alba Iulia.

Recurentul-revizuent susține că în mod greșit a fost respinsă cererea de revizuire, deoarece, contrar jurisprudenței menționate, prin decizia a cărei revizuire o solicită, decizia nr. 178 din 17 februarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr. x/2019, a fost respinsă cererea sa de salarizare la nivelul maxim în plată în cadrul instituției.

Intimatul Primarul Municipiul Alba Iulia a formulat întâmpinare, prin care, în principal, invocă excepția nulității recursului, în temeiul art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., întrucât nu este indicat niciunul dintre motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., iar, în subsidiar, solicită respingerea recursului, ca nefondat.

Recurentul-revizuent a formulat răspuns la întâmpinare, prin care solicită respingerea apărărilor formulate de Primarul Municipiului Alba Iulia, prin întâmpinare, și admiterea cererii de revizuire, astfel cum a fost formulată.

5.1. Cu privire la excepția nulității recursului, invocată de intimatul Primarul Municipiului Alba Iulia

Excepția nulității recursului, invocată de intimatul Primarul Municipiului Alba Iulia în temeiul art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., este neîntemeiată, deoarece criticile formulate de recurentul-revizuent cu privire la încălcarea autorității de lucru judecat, ca urmare a soluției de respingere a cererii de revizuire formulate în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., se încadrează în motivul reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., conform căruia:

"Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: (...) când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității".

În consecință, va fi respinsă excepția nulității recursului invocată de intimatul Primarul Municipiului Alba Iulia, prin întâmpinare.

5.2. Cu privire la recursul declarat în cauză

Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție este învestit, în temeiul art. 513 alin. (6) din C. proc. civ., cu recursul declarat împotriva hotărârii pronunțate de o secție civilă a Înaltei Curți prin care a fost respinsă o cerere de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Prin cererea de revizuire formulată în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., revizuentul a solicitat revizuirea deciziei nr. 178 din 17 februarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2019, prin care a fost respins recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 296/CAF/2020 din 14 iulie 2020, pronunțată de Tribunalul Alba, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2019, care încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei nr. 7 din 14 ianuarie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2018, prin care instanța a respins recursul declarat de pârâții Municipiul Alba Iulia și Primarul Municipiului Alba Iulia împotriva sentinței nr. 313/CAF/2018 din 9 martie 2018, pronunțată de Tribunalul Alba, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2018.

Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., "Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

De esența motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. este ca hotărârile definitive potrivnice să fie pronunțate în cauze diferite, în privința cărora să existe tripla identitate de părți, cauză, obiect, pentru a se putea verifica respectarea autorității de lucru judecat.

Principala critică a recurentului, susceptibilă a forma obiectul analizei în actualul stadiu procesual, este cea referitoare la faptul că instanța de revizuire în mod greșit a reținut că nu este îndeplinită cerința triplei identități - de părți, cauză și obiect - între litigiile în care au fost pronunțate hotărârile invocate în susținerea motivului reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Raportat la criticile menționate, este avut în vedere faptul că, în jurisprudența Curții Constituționale, ulterior modificării art. 513 alin. (4) teza a doua din C. proc. civ., prin Legea nr. 310/2018, s-a reținut că efectul admiterii revizuirii îl constituie "anularea celei din urmă hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare, dat fiind faptul că revizuirea reprezintă o cale de atac extraordinară, de retractare, nedevolutivă, iar în cadrul judecării acesteia nu este permisă și soluționarea fondului pricinii", astfel că, "în ipoteza în care constată existența motivului de revizuire prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 (...), instanța competentă să soluționeze cererea de revizuire nu examinează temeinicia hotărârii atacate și nu decide care dintre hotărârile potrivnice în discuție este cea judicioasă, ci se rezumă la a anula ultima hotărâre cu privire la care constată că nesocotește autoritatea de lucru judecat a hotărârii anterioare. Pentru a decide astfel, instanța se pronunță asupra identității de părți, obiect și cauză în procesele soluționate prin hotărârile comparate, care indică încălcarea autorității de lucru judecat a celei mai întâi pronunțate. Or, în verificarea existenței triplei identități menționate, nu este necesar ca instanța care soluționează cererea de revizuire să analizeze considerentele pe care instanțele și-au fondat soluțiile pronunțate, ci soluția pronunțată și impusă prin dispozitivul hotărârilor".

În aceste condiții, întemeiat s-a reținut și s-a argumentat în considerentele hotărârii atacate că, în privința celor două litigii în care au fost pronunțate hotărârile invocate în susținerea motivului de revizuire prevăzut de art. 508 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. (decizia nr. 178 din 17 februarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2019, respectiv decizia nr. 7 din 14 ianuarie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2018), nu se verifică tripla identitate de părți, obiect și cauză.

Sub acest aspect, se constată că dosarul nr. x/2018 are ca obiect cererea prin care reclamanții B., A., C., D., E. și F., în contradictoriu cu pârâții Municipiul Alba Iulia, prin primar, și Primarul Municipiului Alba Iulia, au solicitat obligarea pârâților la stabilirea cuantumului salariilor de bază și a sporurilor reclamanților, în conformitate cu prevederile Legii nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014, începând cu ziua de întâi a lunii următoare intrării în vigoare a Legii nr. 71/2015 și obligarea pârâților la calcularea și plata sumelor neacordate și cuvenite, actualizate cu indicele de inflație și dobânda aferentă, în timp ce dosarul nr. x/2019 are ca obiect cererea prin care reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului Alba Iulia, anularea Dispoziției nr. 295/2019, calcularea și acordarea nivelului maxim al salariului de bază și a diferențelor salariale, în acord cu dispozițiile legale aplicabile.

Rezultă, astfel, că între cele două litigii nu există identitate de obiect și de cauză, motiv pentru care soluția dată revizuirii prin hotărârea ce formează obiectul recursului în prezenta cauză este legală și temeinică, nefiind incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va fi respins, ca nefondat, recursul declarat de A.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității recursului invocată de intimatul Primarul Municipiului Alba Iulia, prin întâmpinare.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de A. împotriva deciziei nr. 5930 din 25 noiembrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2021.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 12 decembrie 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ.